Tirôl

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
(Indreçât ca di Tirol)
Tirôl o Tirol
Non ufiziâl: Tirol
Tirôl - Steme Tirôl - Bandiere
Stât: Austrie
Cjâflûc: Innsbruck
Superficie: 12.640,17 km2
Popolazion:
 - Totâl
 - Densitât
(2017)
746.153 ab.
59 ab./km2
Posizion
Sît istituzionâl

Il Tirôl o Tirol (todesc Tirol, talian Tirolo) al è un dai stâts federâts (todesc Bundesländer) tal Jevât de Austrie. Il so teritori al consist inte part austriache de regjon storiche dal Tirôl. La capitâl (todesc Landeshauptstadt) e je Innsbruck (132.000 abitants ce.), altris grandis citâts a son Landeck, Kufstein, Reutte e Schwaz.

Il Tirôl al è praticamentri dividût in dôs parts, clamadis Tirôl setentrionâl e Tirôl orientâl. Il Tirôl setentrionâl al confine a nord cun le Gjermanie (Bavarie), cun il Salisburghês a Jevât, cun le Italie (Provincie di Bolzan, Trentin-Sud Tirôl) e le Svuizare (Cjanton Grisons) tal sud e cun il Vorarlberg a Bonât.

Il Tirôl orientâl al corispuint al distret di Lienz e al confine cule Carintie a Jevât, cule Italie (Provincie di Bolzan, Trentin-Sud Tirôl e Provincie di Belun, Venit) a sud e a Bonât e cun il Salisburghês a nord.

Gjeografie

Il Tirôl al è par grandece il tierç dai stâts federai austriacs, e al è cognossût par lis sôs monts. La so part orientâl e condivît insiemit al stât federâl de Carintie la plui alte mont de Austrie: la Grossglockner (3797 m.)

Storie

Par le storie prime de Prime Vuere Mondiâl, chê de regjon storiche dal Tirôl, viôt la pagjine Tirôl (regjon storiche).

Il paesaç tipic tal Tirôl
  • Cun il Tratât di Saint Germain (1919) il Tirôl (cence la part meridionâl, ven a stai il Sud Tirôl) al devente un dai stâts federâts de Republiche de Austrie.
  • Il 12 di Març dal 1938 l'esercit todesc al jentre in Austrie e il Tirôl al ven anetût al Tierç Reich: la part setentrionâl e ven organizade tal distret Tirôl-Vorarlberg, chê orientâl e ven anetude al distret de Carintie.
  • 1940 – Cui acuarts tra Mussolini e Hitler i abitants dal Sud Tirôl di lenghe todescje a an di “optâ”: plui di 70.000 personis a emigrin e le metât cirche a si ferme tal Tirôl setentrionâl e ocidentâl.
  • 3 di Mai dal 1945 – I americans a rivin a Innsbruck e al ven creât un guvier provisori par il Tirôl.
  • Estât 1945 – Il Tirôl setentrionâl al devente part de zone di ocupazion francês; chel orientâl de zone di ocupazion anglês.
  • 1947 – Il Tirôl orientâl al ven di gnûf unificât cul setentrionâl.
  • 15 di Mai dal 1955 – Il Tratât austriac al ven firmât e le Austrie e torne a jessi libare.
  • Daspò la firme dal Tratât il setôr industriâl e chel dal turisim a tachin a svilupâsi e par la fin dai agns '50 a tachin a jessi costruidis impuartantis autostradis.
  • 1964 e 1976Innsbruck e ospite lis Olimpiadis invernâls.
  • Agns '80 – Protestis pai efiets dal trafic e dal turisim sul paesaç e l'ambient.
  • Daspò le jentrade de Austrie ta Union Europeane (1995) e le firme dal Tratât di Schengen (1998) il Tirôl al pues colaborâ miôr cun le regjon de altre bande dal Brenar, tant che al si pues ancje fevelâ di Euroregjon Tirôl- Sud Tirôl-Trentin.

Economie

La plui alte concentrazion industriâl a si à inte zone di Innsbruck, e tai distrets di Schwaz, Kufstein e Reutte; talis altris zonis a prevalin impresis mediis o piçulis. Par il distret di Kitzbühel (ma ancje par il Tirôl in gjenerâl) al è une vore impuartant il turisim. Tal Tirôl la agriculture e je in mo un grum impuartante, specialmentri parcè e jude a mantignî in bonis in condizions il paesaç.

Organizazion aministrative

Il Tirôl al è dividût in une citât statutarie (todesc Statutarstadt), che e je Innsbruck (Targhe: I) e 8 distrets (todesc Bezirke):

Distrets Targhis
Innsbruck I
Imst IM
Innsbruck-Land IL
Kitzbühel KB
Kufstein KU
Landeck LA
Lienz LZ
Reutte RE
Schwaz SZ


Situazion politiche

Dal 2008 il governadôr (tod. Landeshauptmann) dal Tirôl al è Günther Platter, dal ÖVP (Österreichische Volkspartei, voltât “Partît popolar austriac”), ma il stât al è ret di une coalizion tra il partît dal governadôr e il SPÖ (Sozialdemokratische Partei Österreichs, il “Partît sociâldemocratic de Austrie).

Dialets

Tal Tirôl a si fevelin soredut dialets dal grup sudbavarês. A vegnin ancje fevelâts dialets che a si svicinin al grup bavarês centrâl; tal Tirol orientâl a puedin sameâ a chei de Pustarie (Sud Tirôl) o de Carintie. In cualchi zone a si fevelin ancje dialets alemans.


Länder austriacs

Burgenland Carintie Alte Austrie Basse Austrie Salisburghês Stirie/Staiar Tirol Vorarlberg Viene