Svuizare
| Svuizare | |
| Informazions | |
| Nomenance | Confoederatio Helvetica |
| Lenghe ufiziâl | todesc, francês, talian,romanç |
| Capitâl | Berna |
| Politiche | |
| Forme di guvier | Republiche federâl |
| Cjâf dal stât | Micheline Calmy-Rey |
| Cjâf dal guvier | - |
| Indipendence | 1 di Avost 1291 |
| Jentrade inte ONU | 10 di Setembar 2002 |
| Gjeografie | |
| Continent | Europe |
| Fûs orari | UTC +1 |
| Superficie | |
| Superficie Totâl | 41.285 |
| Intal mont | 132° |
| % di aghe | 3,7% |
| Popolazion | |
| Popolazion totâl | 7.415.102 ab. |
| Intal mont | 92° |
| Densitât | 180 ab./km2 |
| Economie | |
| Monede | Franc svuizar |
| Consum energjie | kWh/ab. |
| Domini di prin nivel | .ch |
| Prefìs tel. internazionâl | +41 |
| Plache automobilistiche | CH |
| Imni nazionâl | Psalm svizzer |
| Fieste nazionâl | 1 di Avost |
La Svuizare (par todesc Schweiz, par francês Suisse, par talian Svizzera e par romanç Svizra) al è un stât de Europe centrâl. E cunfine a nord cu la Gjermanie, a est cul Liechtenstein e la Austrie, a sud cu la Italie e a ovest cu la France.
Il non ufiziâl al è par latin Confoederatio Helvetica, di dulà che al ven la sigle CH; par talian al devente Confederazione Svizzera, par todesc Schweizerische Eidgenossenschaft, par francês Confédération Helvétique, par romanç Cunfederaziun Svizra. La Svuizare e je une republiche federâl, dividude in cjantons; la capitâl e je Berna, capitâl ancje dal omonim cjanton.
Su pa lis lenghis de Confederazion
[cambie | modifiche il codiç]La lenghe plui doprade al ê il todesc (65% de int), secont al ê il francês (24%), po al ven il talian (10%) e il romanç cul 1%. Lis primis trê a son lenghis uficiâls de Cunfederazion Elvetiche. Il romanç e je la cuarte lenghe nazionâl de Sviçare dal 1938 e daspò dal 1996 ancje lenghe uficiâl parziâl, al ven a stâi ch'e je une lenghe ch'e je uficiâl nome pai rapuarts cui Romançs e no cun ducj. Di un pôc di timp la int e sta acetant la sostituzion des dôs lenghis scritis principâls romancis (il surmiran e in vallader) cul romanç grison (RG - rumantsch grischun) la lenghe unifiade (lingua unifitgada) valide par dut il Cjanton Grison, unic cjanton trilengâl e unic cjanton dulà ch'al ven fevelât il romanç.

| Cjantons de Svuizare | |
|---|---|
| Argovie | Appenzell di dentri | Appenzell di fûr | Campagne di Basilee | Citât di Basilee | Berne | Friburc | Genevre | Gjura | Glarune | Grisons | Lucerne | Neuchâtel | Sciafuse | Soloturn | San Gjal | Sursilvanie | Sutsilvanie | Sviz | Cjanton Tessin | Turgovie | Turitg | Uri | Vad | Valês | Zug | | |