Vorarlberg

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Vorarlberg
Non ufiziâl: Vorarlberg
Vorarlberg - Steme Vorarlberg - Bandiere
Stât: Austrie
Cjâflûc: Bregenz
Superficie: 2.601,48 km2
Popolazion:
 - Totâl
 - Densitât
(2016)
384.073 ab.
148 ab./km2
Posizion
Sît istituzionâl

Il Vorarlberg al è il stât federât austriac (tod. Bundesland) che al si cjate plui a Jevât. La so capitâl (tod. Landeshauptstadt) e je Bregenz (26.700 ab. ce.). Al confine a Jevât cun il Tirol, a sud cun la Svuizare (Cjanton Grisons e Cjanton St. Gallen), a Bonât cun il Liechtenstein e a nord cun la Gjermanie (Baviere).


Gjeografie[cambie | modifiche il codiç]

Il Vorarlberg al à un grum di monts; la plui alte e je la Piz Buin (3312 m).


Storie[cambie | modifiche il codiç]

  • 500 p. di C. - Il teritori dal Vorarlberg al è abitât dai Brigians, une tribù celtiche.
  • 15 – I romans a invadin la regjon.
  • 260 – I Alemans a tachin a fâ incursions sul teritori; par il 450 a si son insediâts definitivamentri.
Il cjscjel Schattenburg a Feldkirch
  • XIII secul – I conts di Monfort a son i signôrs di Bregenz, Bludenz e Feldkirch.
  • XIV secul-XV secul – I Asburcs a deventin pôc par volte i parons dale regjon.
  • 1806-1814 – Par alcuns agns sot la Baviere.
  • 1919 – Daspò la proclamazion dale Republiche de Austrie, il Vorarlberg al vote par decidi une eventuâl anesion ae Svuizare: l'80% dale popolazion al vote sì, ma il parlament svuizar nol vul comprometi i ecuilibris tra lenghis e religjons tal stât cun le anesion di un cjanton di lenghe todescje e catolic; la regjon e finis cun il restâ cun le Austrie.
  • 1938-1945 – Daspò la anesion ae Gjermanie naziste il Vorarlberg al ven inserit tal distret Tirol-Vorarlberg.
  • Tal 1999 e tal 2005 fuartis aluvions a an causât une vore di dans intal stât.


Economie[cambie | modifiche il codiç]

Il Vorarlberg al è un dai stâts federai dale Austrie plui svilupâts dal pont di viste dal setôr industriâl: un grum di innomenâts stabiliments industriai a si cjatin aì. Il plui di chescj stabiliments a si ocupe tal cjamp dale mecaniche di precision e dale eletroniche. Une vore important al è ancje il turisim (localitâts innomenadis a son la val Montafon, la Kleinwalsertal e il Bregenzerwald).


Organizazion aministrative[cambie | modifiche il codiç]

Il Vorarlberg al è dividût in 4 distrets (tod. Bezirke):


Distrets Targhe
Bludenz BZ
Bregenz B
Dornbirn DO
Feldkirch FK


Situazion politiche[cambie | modifiche il codiç]

Dal 1997 il governadôr (tod. Landeshauptmann) dal Tirol al è Herbert Sausgruber, dal ÖVP (Österreichische Volkspartei, voltât “Partît popolar austriac”).


Dialets[cambie | modifiche il codiç]

Tal Vorarlberg e ven favelade une varietât alemaniche, che e je influenzade dalis varietâts dai paîs confinants.



Austria Bundesadler.svg
Länder austriacs
Flag of Austria.svg

Burgenland Landesflagge.PNG BurgenlandFlag of Carinthia (state).svg CarintieFlag of Upper Austria (state).svg Alte AustrieFlag of Lower Austria (state).svg Basse AustrieFlag of Salzburg (state).svg SalisburghêsFlag of Styria (state).svg Stirie/StaiarTirol Dienstflagge (Variation).png TirolFlag of Vorarlberg (state).svg VorarlbergFlag of Vienna (state).svg Viene