Salisburghês

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Salisburghês
Non ufiziâl: Salzburg
Salisburghês - Steme Salisburghês - Bandiere
Stât: Austrie
Cjâflûc: Solsburc
Superficie: 7.154,23 km2
Popolazion:
 - Totâl
 - Densitât
(2006)
529.033 ab.
72 ab./km2
Posizion
Sît istituzionâl

Il Salisburghês al è un dai stâts federâts (tod. Bundesländer) austriacs, logât tal nord dal paîs. Al confine a Jevât cule Stirie, a sud Jevât cun la Carintie, a sud cul Tirôl, a sud Bonât cule Italie (Provincie di Bolzan, te regjon Trentin-Sud Tirôl), a Bonât cul Tirôl, tal nord cun la Gjermanie (Baviere) e a nord Jevât cule Alte Austrie. Al rientre te euroregjon Salzburg-Berchtesgadener Land-Traunstein. La capitâl (tod. Landeshauptstadt) e je Solsburc (tod. Salzburg - 150.000 ab. ce.). Altris citâts rilevantis a son: Bischofshofen, Hallein, Saalfelden, Sankt Johann im Pongau e Zell am See.


Gjeografie

Un dai lâcs dal Salisburghês: il lâc di Zell

Te parte meridionâl dal stât a si cjatin lis cjadenis montuosis dalis Alps Centralis (Hohe Tauern), cun tantis cimis che a superin i 3000 m; a Jevât e a nord il Massiç dal Dachstein e lis Alps di Berchtesgaden. Il cors d'aghe principâl tal Salisburghês al è il Salzach, ch'al si bute tal Inn.


Storie

  • Paleolitic – Di cheste epoche a son lis olmis plui antichis di presine umane tai teritoris dal stât.
  • A son i Celts a dâ il prim non di Iuvavum al'odierni insediament di Solsburc.
  • Cui Romans, la citât di Iuvavum e je un distret aministratîf te province dal Noricum Ripense.
  • Dal VI secul il teritori dal futûr Salisburghês (cence la part dal Lungau) al fâs part dal ducât di Baviere.
  • 690 ce. – Cule costruzion de fondazion di S. Pieri e dal covent sule mont Nonnberg talis rovinis de Iuvavum romane, S. Rupert di Solsburc al costituis un episcopât.
  • 798 – L’episcopât al devente arciepiscopât e al cres cussì d'importance.
Il cjiscjel Hohenwerfen a Werfen (possidence dai arcivescui di Solsburc)
  • 12001246 – L'arcivescul Eberhard II, sostenitôr de cjasade dai Staufer, cuntune serie di privileçs al rive a dâ dongje une aree di signorie arcivescuvîl.
  • 1275 – L'arciduche di Baviere al ricognos i confins – e tache la ultime fase de emancipazion dal Salisburghês dale Baviere.
  • 1328 – Seguituivementri ae concession di un propri ordinament regjonâl, il Salisburghês al devente un stât simpri plui indipendent tal ambit dal Sacri Roman Imperi. Come principât-arcivescuvât a si davuelz intun stât cussinet eclesiastic e teritoriâl tra la Baviere e lis tieris dai Asburc.
  • 1462 e 1525/1526 – Tal stât a si an rivoltis contadinis.
  • Tal XVI secul, a vevin une certe rilevance economiche tal Salisburghês il cumierç dal sâl e la estrazion dal aur te Val di Gastein. Lis cuantitâts estratis e jerin in chê volte lis plui grandis in dute la Europe centrâl.
  • 1731/1732 – Il princip-arcivescul di Solsburc Leopold Antoni cont di Firmian- al oblee a emigrâ cirche 20.000 protestants.
  • 1803 – Il principât al ven assegnât al arciduche Ferdinand III di Toscane, in forme di principât eletorâl secolarizât.
  • 1805 – Al ven assegnât cul teritori di Berchtesgaden ae Austrie.
  • 1807 – E ven gambiade la aree di influence dal arciepiscopât eclesiastic, che e rive cussì a rivuardâ il Salisburghês e part dal Tirôl; tal 1818 e tal 1825 cheste aree e ven ancje organizade intune maniere difarente.
  • 1810 – Il Salisburghês al ven assegnât ae Baviere.
  • 1816 – Daspò il Congres di Viene, al torne a jessi part de Austrie cence i teritoris di Berchtesgaden e dal Rupertiwinkel.
  • 1849 – Al devente ream austriac.
  • 1920 – Al devente un dai stâts federai austriacs.

Economie

Confrontât cun il prodot intern lord dale Union Europeane in forme di podê di acuist, il Salisburghês al à un indis di 133.3 (EU-25:100) (2003).[1]


Organizazion aministrative

Il Salisburghês al è dividût intune citât statutarie (tod. Statutarstadt) – che e je Solsburc (targhe automobilistiche: S) – e in cinc distrets (tod. Bezirke).

I distrets dal Salisburghês

Di seguit la liste dai distrets, cui nons alternatîfs e culis targhis corispondentis:


Distrets Targhis
Hallein (Tennengau) HA
Salzburg-Umgebung (Flachgau) SL
Sankt Johann im Pongau (Pongau) JO
Tamsweg (Lungau) TA
Zell am See (Pinzgau) ZE

Situazion politiche

Dal 2004 la governadore (tod. Landeshauptfrau) dal Salisburghês e je Gabi Burgstaller, dal SPÖ (Sozialdemokratische Partei Österreichs; voltât "Partît socialdemocratic de Austrie").


Risultivis

  1. Eurostat News Release 63/2006: Regional GDP per inhabitant in the EU 25[1]



Länder austriacs

Burgenland Carintie Alte Austrie Basse Austrie Salisburghês Stirie/Staiar Tirol Vorarlberg Viene