Protestantesim

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

|Il Protestantesim e je une forme di Cristianisim nassude tal XVI secul de Glesie catoliche daspò dal moviment politic e religjôs cognossût sicu "Riforme protestante", che al vignì fûr de predicjis di riformatôrs, di cui i plui famôs a son Martin Lutar e Zuan Calvin.

Origjin dal tiermin[cambie | modifiche il codiç]

Intal 1526 une sintade de Diete di Spira e abolive l'edit di Worms dal 1521, che al proibive la pandude de riforme intai stâts dal Imperi todesc, spietant un concili ecumenic che al metès un tic di ordin inte Glesie.

La sintade de Diete dal 1529 e stabilì il ripristin dal bant dal 1521, blocant cussì cualsisei tentatîf di tolerance religjose che e jere nassude fin a chel moment, ancjemò prime di un concili ecumenic sul probleme. I princips todescs che a si jerin inschiriâts cun Lutêr e cun la Riforme a buririn fûr un document comun che al declarave come i dirits di cussience e su la peraule di Diu inviolabii, e che a varessin garantît la libare difusion di chês ideis intal Imperi. Il document, scrit par latin, al scomençave cun la peraule Protestamur, ven a stâi "o declarin solenementi", e daurman al fo doprât par indicâ ducj chei che a seguivin lis ideis protestantis e duncje ancje dutis lis diviersis confessions nassudis di lì. Intal 1555, cu la pâs di Auguste, al fo stabilît il principi dal cuius regio, eius religio, par cui la religjon, sei il luteranesim che il catolicesim, al dipindeve dome dal volê dal princip.

Principâls denominazions protestantis[cambie | modifiche il codiç]