Vai al contenuto

Lenghe francese

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Francês ('Français')
Pronuncie native: [frãˈsɛ]
Altris denominazions: lenghe d'oil
Fevelât in: France, Canadà, Belgjiche, Svuizare, il stât de Louisiane tai Stâts Unîts, Haiti, Republiche Democratiche dal Congo, Madagascar, Cueste di Avoli, Camerun e altris.
Regjon: Europe Ocidentâl, Americhe dal Nord, Afriche
Feveladôrs: {{{feveladôrs}}}
Posizion (totâl): 11
Posizion (marilenghe): {{{posizionmarilenghe}}}
Classificazion gjenetiche: Lenghe indoeuropeane

  Italiche
   Romanze
    Galo-iberiche
     Francês

Stât uficiâl
Lenghe uficiâl di: Union Europeane, France, Svuizare, Belgjiche, Canadà e altris 22 paîs
Regolât di: Académie française
Dulà che e je fevelade la lenghe
Codiçs de lenghe
ISO 639-1 fr
ISO 639-2 fra/fre
ISO 639-3 fra
cjale ancje: Lenghe

Il francês ((francês) français) al è une lenghe romanze ocidentâl, cognossude, soredut une volte, come "lenghe d'oil" (pe maniere di dî "sì", in oposizion cul ocitan, che al dopre "oc"). La sô regjon di origjin e je chê ator di Paris, e daspò si à pandût in dute la France cu la creazion dal stât unitari, metint intun cjanton lis altris lenghis dopradis in France (ocitan, basc, breton, catalan, e v.i.). Inte epoche coloniâl e fo puartade ancje fûr de Europe, in Americhe, Afriche, Oceanie e Asie, dulà che il so ûs al a vonde in regrès, restant invezit a vonde vitâl tai altris continents. E je la tierce lenghe romanze plui fevelade tal mont daûr dal spagnûl e dal portughês.

Vichipedie
Vichipedie
E esist ancje une edizion par francês de Vichipedie



Lis lenghis romanichis
Aragonês | Aranês | Arpitan | Arumen | Burgunt | Catalan | Siampagnês | Cors | Dalmat | Dgèrnésiais | Franccontês | Francês | Furlan | Galizian | Galó | Istriot | Istrorumen | Jèrriais | Ladin | Judeuspagnûl | Leonês | Ligur | Lombart | Lorrain | Megleno-romanian | Mirandês | Napoletan | Norman | Ocitan | Picard | Piemontês | Poitevin-Saintongeais | Portughês | Romanç | Rumen (o ben Moldâf) | Sardegnûl | Sicilian | Spagnûl | Talian | Valon | Venit