Lenghe francese
Aspetto
| Francês ('Français') | |
|---|---|
| Pronuncie native: | [frãˈsɛ] |
| Altris denominazions: | lenghe d'oil |
| Fevelât in: | France, Canadà, Belgjiche, Svuizare, il stât de Louisiane tai Stâts Unîts, Haiti, Republiche Democratiche dal Congo, Madagascar, Cueste di Avoli, Camerun e altris. |
| Regjon: | Europe Ocidentâl, Americhe dal Nord, Afriche |
| Feveladôrs: | 270 milions (di cui 120 come prime lenghe) |
| Posizion (totâl): | 11 |
| Posizion (marilenghe): | {{{posizionmarilenghe}}} |
| Classificazion gjenetiche: | Lenghe indoeuropeane Italiche |
| Stât uficiâl | |
| Lenghe uficiâl di: | Union Europeane, France, Svuizare, Belgjiche, Canadà e altris 22 paîs |
| Regolât di: | Académie française |
| Codiçs de lenghe | |
| ISO 639-1 | fr |
| ISO 639-2 | fra/fre |
| ISO 639-3 | fra |
| cjale ancje: Lenghe | |
Il francês ((francês) français) al è une lenghe romanze ocidentâl, cognossude, soredut une volte, come "lenghe d'oil" (pe maniere di dî "sì", in oposizion cul ocitan, che al dopre "oc"). La sô regjon di origjin e je chê ator di Paris, e daspò si à pandût in dute la France cu la creazion dal stât unitari, metint intun cjanton lis altris lenghis dopradis in France (ocitan, basc, breton, catalan, e v.i.). Inte epoche coloniâl e fo puartade ancje fûr de Europe, in Americhe, Afriche, Oceanie e Asie, dulà che il so ûs al a vonde in regrès, restant invezit a vonde vitâl tai altris continents. E je la tierce lenghe romanze plui fevelade tal mont daûr dal spagnûl e dal portughês.
| Lis lenghis romanichis | ||
|---|---|---|
| Aragonês | Aranês | Arpitan | Arumen | Burgunt | Catalan | Siampagnês | Cors | Dalmat | Dgèrnésiais | Franccontês | Francês | Furlan | Galizian | Galó | Istriot | Istrorumen | Jèrriais | Ladin | Judeuspagnûl | Leonês | Ligur | Lombart | Lorrain | Megleno-romanian | Mirandês | Napoletan | Norman | Ocitan | Picard | Piemontês | Poitevin-Saintongeais | Portughês | Romanç | Rumen (o ben Moldâf) | Sardegnûl | Sicilian | Spagnûl | Talian | Valon | Venit | ||
