Formadi

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Formadis intune buteghe

Il formadi al è un derivât dal lat, otignût fasint precipitâ la caseine. Il formadi si pues mangjâ fresc o invecjât.

Par fâ il formadi si met il lat in t'une cjalderie e lu si scjalde a 25-33 °C; podopo si zonte il cai, une sostance chimiche gjavade fûr dal stomi dai ruminants ancjemò di lat. Il cai al fâs coagulâ la caseine che e precipite sul font de cjalderie. Si oten cussî une paste che e covente a fâ un grum di gjenars di formadi:

  • Formadis frescs, che si fasin lassant le paste in grops grues, che e vegnin striçâts e impastâts; e an dentri une vore di aghe e e van mangjâts in curt o metûts tal frigo (scuete, strachin, mozzarele, mascarpon)
  • Formadis cuasi dûrs, che si fasin masanant la paste in tocs plui piçui, che e vegnin fracâts e metûts a stagjonâ (caciote, provolon)
  • Formadis dûrs, che si fasin rompint le paste in tocuts picinins, che e vegnin cuets a 50-60 °C e mesedâts di continuo; l'impast che si oten al ven fracât, salât e lassât invecjâ par cualchi mês (latarie, Montâs, emmental) o an (grana, parmigjan).

Formadis furlans[cambie | modifiche il codiç]

Specialitâts a base di formadi[cambie | modifiche il codiç]