Alpins

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Colabore a Wikiquote
«Alpin jo mame! Dei baldos o soi soldât! La verde flame o puarti ator dal cuel...»
(Cjant dai alpins furlans)

I Alpins a son une specialitât de arme di fantarie dal Esercit Talian.

Alpins di vuê

Reparts[cambie | modifiche il codiç]

Al dì di vuê chei ca a son i reparts alpins dal Esercit Talian:

Comant Trupis alpinis[cambie | modifiche il codiç]

  • Comant Division Tridentina, a Bressanone (BZ)
  • Centri Adestrament Alpin (BAT AOSTA a Aoste e La Thuile e Centri Sportîf Esercit, sports invernâi a Courmayeur)
  • 6° Alpins (BAT BASSANO) di San Candit (BZ), Dobiac (BZ) e Brunic (BZ)
  • Repart Comand dal Comand Trupis Alpinis, a Bolzan (BZ)

Brigade Taurinense[cambie | modifiche il codiç]

  • Repart comant e supuarts tatics, Turin
  • 2° Alpins (BAT SALUZZO) di Cuneo (CN)
  • 3° Alpins (BAT SUSA) di Pinerul (TO)
  • 9° Alpins (BAT L'AQUILA, BAT VICENSE) da L'Acuile (AQ)
  • 1° Reziment Artilieire di Montagne (GROP AOSTA) di Fossan (CN)
  • 32° Reziment Geni Vuastadôrs (30° BATAJON), Turin
  • 1° Reziment Nice Cavalerie, Pinerûl (CN)
  • 1° Reziment Logjistic di Manovre di Riûi (TO),

Brigade Julie[cambie | modifiche il codiç]

  • Repart comant e supuarts tatics, Udin
  • 5° Alpins (BAT MORBEGNO) di Vipiten (BZ)
  • 7° Alpins (BAT FELTRE) di Belun (BL)
  • 8° Alpins (BAT TOLMEZZO) di Vençon (UD)
  • 3° Reziment Artilierie di MOntagne (GROP CONEGLIANO) di Remanzâs (UD)
  • 2° Reziment Geni Vuastadôrs (BAT ISEO), Trent (TN)
  • 24° Reziment Logjistic di Manovre "BAT DOLOMITI" di Meran (BZ)
  • 2° Reziment Piemont Cavalerie, Vile Opicine (TS)

Altris Reparts Alpins:[cambie | modifiche il codiç]

  • 4° Alpins Paracadutiscj (BAT MONTE CERVINO) di Montorio Veronês (VR)
  • 2° Reziment Trasmissions "BAT GARDENA" di Bolzan (BZ), de Brigade Trasmissions Supuart ae Manovre

Storie[cambie | modifiche il codiç]

La nassite[cambie | modifiche il codiç]

La flame verde che i alpins a puartin ator dal cuel

Il cuarp dai alpins al nassè uficialmentri ai 15 di otubar dal 1872 e tal març dal an seguitîf a forin metudis sù lis primis 15 companiis, (la cuindisesime e jere logade a Udin). Il "pari" dai alpins al fo il capitan Giuseppe Perucchetti: Perucchetti difat al veve capît trop impuartante che e jere la cuistion de difese dai confins montagnôs dal Ream Di Italie, cenglât des Alps de Ligurie fintremai al Friûl; par chest al si pensà di creâ, pardentri dal esercit reâl, trupis specializadis e reclutadis localmentri, cussì che la grande conossince dai lûcs e de vite di montagne ur podeve permeti di operâ e combati cun sicurece e determinazion. In pôc timp da lis companiis si passà a la creazion di bataions di alpins.

Il 1 di avrîl dal 1875 chei ca a erin i siet bataions alpins:

  • 1 Cuneo
  • 2 Mondovì
  • 3 Torino (Susa)
  • 4 Torino (Chivasso)
  • 5 Como
  • 6 Treviso
  • 7 Udin

Il batisim dal fûc[cambie | modifiche il codiç]

La prime volte che a forin clamâts a combati, però, no fo su lis cretis des Alps, ma in Abissinie, te bataie di Adue il prin di març dal 1896; difat no son in tancj a savêlu, ma sul finì dal 1895 al jere stât mandât in Afriche un bataion miscliç di alpins, comandât dal tenent colonel Davide Menini: la fuarce dal repart e jere di 20 uficiâi e 954 omps tra sotuficiâi e trupe. Come che invezit al è une vore cognossût, la bataie e fo piardude, ma tal lôr batisim dal fûc i alpins a combaterin ben, dant buine prove di lôr, tant che al cjapitani Pietro Cella e vignì conferide la medaie di aur al Valôr Militâr.

La vuere di Libie[cambie | modifiche il codiç]

Il 1911 al viodè di gnûf in Afriche i alpins, ma cheste volte in Libie: La Italie e jere in vuere cun la Turchie par la paronance su la Libie, e cussì in chel an a forin mandâts a combati in Libie un grum di bataions alpins: Saluzo, Edolo, Susa, Tomezzo, Verona, Mondovì, Fenestrelle, Ivrea, Vestone, Feltre. Cun lôr a jerin ancje 13 batariis di artiliarie di montagne. Finide la vuere, costade ae Italie 3.500 muarts, i bataions Tolmezzo, Susa, Feltre e Vestone a forin riunîts tal "8° Reggimento speciale Alpini" (l'8° reziment al ere di fat logât in Italie) che al restà in Libie cul assum di presidiâ la zone.

La prime vuere mondiâl[cambie | modifiche il codiç]

Alpins cu la muse brusade dal soreli sul Adamello

Dilunc la prime vuere mondiâl i alpins a si cuviergerin di glorie, paiant però un cost alton di sanc. I bataions alpins, che prime de vuere a jerin 24 e finide cheste a jerin deventâts 88, a puartarin une contribuzion une vore impuartante ae vitorie de Italie su la Austrie-Ongjarie. I fants cu la plume a combaterin par trê agns sù pes nestris montagnis in condizions tremendis; difat, condiplui che il fûc e il plomp dai «mucs», i nestris alpins, che a vevin di stâ par mês e mês platâts tes trinceis, dispès a plui di 3.000 metris di altece, a vevin cuintri di lôr ancje la criure dal Invier e lis lavinis: un grum di lôr a muririn inglaçâts o stravuelzuts des lavinis. Cuant che po e rivave la vierte, e terminave la "vuere blancje" e a scomençavin i teribii assalts che par lôr la grande vuere e je ancjemò vuê innomenade, e che par simpri a son restâts te memorie dai combatents. Ae fin da la vuere 25.000 a jerin i alpins colâts, 77.000 i ferîts e 18.000 i disparîts.

I reparts alpins che a cjaparin part a la grande vuere

In timp di pâs a jerin dome i bataions tradizionâi; cu la vignude de vuere a forin mitûts sù ancje i bataions "valle" (milizie mobil) e "Monte" (Milizie teritoriâl), che i lôr organics a jerin fats cun soldâts riclamâts. Di ogni bataion tradizionâl al fo creât un bataion "Valle" e un "Monte". Cundiplui, dulà che lis condizions di vuere a jerin adatis (come sui glaçârs dal Adamello, ma ancje in Cjargne, sul Pal Pizzul) a si instituirin ancje bataions di alpins schiadôrs

  • 1° REZIMENT ALPINS

Pieve di Teco - Valle Arroscia - Monte Saccarello

Ceva - Val Tanaro - Monte Mercantour

Mondovì - Val Ellero - Monte Clapier

  • 2° REZIMENT ALPINS

Borgo San Dalmazzo - Val Stura - Monte Argentera

Dronero - Val Maira - Monte Bicocca

Saluzzo - Val Varaita - Monviso

  • 3° REZIMENT ALPINS

Pinerolo - Val Pellice - Monte Granero

Fenestrelle - Val Chisone - Monte Albergian

Exilles - Val Dora - Monte Assietta

Susa - Val Cenischia

  • 4° REZIMENT ALPINS

Ivrea - Val d'Orco - Monte Levanna

Aosta - Val Baltea - Monte Cervino

Intra - Val Toce - Monte Rosa

  • 5° REZIMENT ALPINS

Morbegno - Val d'Intelvi - Monte Spluga

Tirano - Valtellina - Monte Stelvio

Edolo - Valcamonica - Monte Adamello

Vestone - Val Chiese - Monte Suello

Monte Mandrone (schiadôrs)

Monte Ortler (schiadôrs)

Monte Tonale (schiadôrs)

  • 6° REZIMENT ALPINS

Verona - Val d'Adige - Monte Baldo

Vicenza - Val Leogra - Monte Berico

Bassano - Val Brenta - Sette Comuni

Monte Pasubio (schiadôrs)

  • 7° REZIMENT ALPINS

Feltre - Val Cismon - Monte Pavione

Pieve di Cadore - Val Piave - Monte Antelao

Belun - Val Cordevole - Monte Pelmo

Monte Marmolada (schiadôrs)

Tumieç - Val Tiliment - Monte Arvenis

Glemone - Val Fella - Monte Canin

Cividât - Val Natisone - Monte Matajur

Monte Nero (schiadôrs)

Tra la prime e la seconde vuere mondiâl[cambie | modifiche il codiç]

Finide la grande vuere, tal 1919, reparts alpins a forin impegnâts in Albanie par çoncjâ une ribelion cuintri dai aleâts. Tal 1935, cuant che la Italie e jere impegnade a meti sù il so imperi, come che al voleve Mussolini, la Division Pusteria e fo mandade a combati in Etiopie: i alpins a combaterin sui plans de Amba Aradam, de Amba Uork e, ancjemò une volte come tal 1896 su la Amba Alagi. Tal mai dal 1936 la vuere e finì cu la vitorie taliane e i alpins, cun lis altri trupis talianis, a jentrarin a Addis Abeba.

La seconde vuere mondiâl[cambie | modifiche il codiç]

Al scomençâ de seconde vuere mondiâl a jerin 5 divisions di alpins:

  • 1^ Division "Cuneense"
  • 2^ Division "Tridentina"
  • 3^ Division "Julie"
  • 4^ Division "Taurinense"
  • 5^ Division "Pusteria"

Dutis lis divisions a erin componudis di doi reziments di alpins e un di artiliarie di montagne, plui un bataion "misto genio".

La campagne cuintri da la France

Un alpin e un mul in Albanie

Cuant che la Italie e declarà vuere a la France, ai 10 di jugn dal 1940, sul front ocidentâl a erin inschiradis dutis lis divisions di alpins, mancul la Julie. Ancje se la campagne cuintri da la France e durà dome dôs setemanis, avonde a forin i muarts e i inglaçâts

La campagne cuintri da la Grecie

Tal otubar dal 1940 Mussolini, par fâ viodi a Hitler che ancje la Italie e jere buine di fâ la vuere lamp al decidè di tacâ la Grecie. Cussì la Julie e le in Albanie, che dal 1939 e partignive a la Italie, par invadi il stât elenic, e dopo da la Julie a rivarin ancje la Tridentina e la Pusteria. La avanzade dal nestri esercit però di subit e cjatà ostacui no indiferents, sedi par la disorganizazion che e paronave, sedi par vie dal timp ploiôs, che al veve fât des stradis grechis riui di pantan là che no si cumbinave di lâ indenant, e i mus dai alpins a si sprofondavin e a inneavin tal pantan. Condiplui la fuarte resistence dal esercit grêc e stramudà la avanzade dai talians intune ritirade: lis nestris trupis a scugnirin tornâ indaûr fin te Albanie. Al vignì un Invier cun tante nêf, e tancj a forin i alpins muarts pai colps dal nemì e pal frêt. Dilunc la dolorose ritirade e i combatiments su lis monts de Grecie i alpins a scriverin pagjinis di glorie: Puint di Perati, Golico, Pindo a son nons che par simpri a restaran ta la storie di chest cuarp. Par finî, tal avrîl dal 1941 i todescs a jentrarin in vuere ancje lôr cun la Grecie, che cussì e fo batude e concuistade. Daspò 6 mês di patiment la campagne di Grecie e jere terminade.

La campagne di Russie

Tal 1941 Hitler al veve declarât vuere a la Russie di Stalin, e le veve invadude cun milions di oms. Mussolini, par no mancjâ a chê e varès vût di jessi la grande vitorie cuintri il comunisim daurman al mandà in Russie a combati cui aleâts todescs trê divisions di fantarie plui cualchi repart minôr: al nassè cussì il CSIR, Corpo di Spedizione Italiano in Russia; al faseve part dal CSIR ancje il "Monte Cervino", bataion di alpins schiadôrs. Però al fo l'an seguitîf, tal setembar dal 1942, che e scomençà la grande epopee dai alpins in Russie: di fat il CSIR al deventà l'ARMIR, Armata Italiana in Russia, passant da trê a dîs divisions; di chestis dîs trê a jerin di alpins: La "Julia", la "Cuneense" e la "Taurinense", par un totâl di 60.000 alpins. Intun prin moment lis divisions alpinis a vevin di jessi mandadis su lis monts dal Caucas, ma al le a finî che a forin invezit mandadis sul front dal Don, tal mieç de grande planure russe. I alpins a sgjavarin ae destre dal Don lis lôr trinceis e a si prontarin a passâ cussì il lunc Invier rus. Fin dal prin moment al jere stât clâr par ducj che i alpins si cjatavin intune situazion di nete inferioritât ai nemîs rus; di fat la montadure dai alpins e jere juste par combati in mont: ognidun al veve il sô fusîl, po par ogni compagnie a jerin un pâr di mitraiis, e i canons da la artiliarie a jerin chei piçui di 75/13; insome no si podeve tignî il bacin a la barbe dai rus, che a vevin miârs di cjars armâts, lancemissii, avions. Pai prins mês però la vite pai combatents e passà avonde cuiete; al fo a dicembar che al scomençà l'unfier. Ai 19 di novembar dal 1942 la Armate Rosse e slançà la ofensive sul front dal Don stravualzint a lis alis ongjarês, rumens e lis divisions di fantarie talianis. Viers la metât di dicembar la Julia, che e jere inmò inschirade su la linie dal Don, e fo cjolte sù dai sotets, sostituide da la Division Vicenza, e mandade a fermâ e a parâ indaûr lis trupis russis che a stevin sfonderant a Sud, al pâr da la Cuneense. Platâts tes lôr busis sgjavadis tal mieç de stepe glaçade, e cuntun rapuart di inferioritât di 1:13, i oms de Julia a fermarin par un mês la avanzade dai rus: il setôr di Novo Kalitva là che e operà la Julia al fo il sôl a Nord di Stalingrât dulà che i rus no forin bogns di sfonderâ. Tal dicembar dal 1942 la grande ofensive sovietiche (Operazion Saturni) cuntune manovre a tanaie, lant indenant in profonditât in bande des divisions, e cercenà aes spalis il Cuarp di Armate Alpin sierantlu intune enorme sachere. I alpins a combinarin di sfonderâ viers la bande meridionâl dal setôr tignût dal ARMIR. Tal mieç dal crût Invier 1942-43 il Cuarp di Armate Alpin si cjatà cussì a scugnî ripleâ, cence rotabilis, cence mangjative, cence vistîts adatâts (un grum a jerin chei che a vevin scjarpis cun la suele di cjarton) a sopuartâ i -40° vie par 25 bataiis di sfonderament e retrovuardie, fin ae nomenade bataie di Nikolaevka, ai 26 di zenâr dal 1943, che e permetè ai alpins di metisi in salvament in chês che a jerin lis gnovis retroviis.

La vuere civîl[cambie | modifiche il codiç]

Terminade in mût disatrôs la campagne di Russie, i reparts a forin rincostituîts cun gnûfs complements, e cualchi bataion (soredut chei dal 8° alpins, che a erin di stanzie in Friûl) al fo doprât al cunfin cun la Jugoslavie, che in chê volte al ere plui in là che vuê (la valade dal Lusinç e faseve part dal Ream di Italie) in operazions di cuintrivuerilie cuintri i partigjans sclâfs. In complessîf te vierte e te istât dal 1943 la vite pai alpins talians, mancul pai reparts che a combatevin cuintri i partigjans al cunfin orientâl e tai Balcans, e scoreve cueete; al rivà però il 8 di Setembar. Come che ducj i soldâts dal esercit talian, i reziments alpins a forin lassâts a slas, cence ordins e cence savê ce fâ, cussì che reparts intîrs a vignirin caturâts dai todesc che intratant, a la notizie dal armisitzi, a jerin plombâts cuntun grum di reparts in Italie vie pal Pas dal Brennar. Pai alpins caturâts a scomençarin mês e mês di soference tai cjamps di concentrament todescs, là che un grum di lôr a muririn di fan e di fadie. Po cun la nassite de Republiche di Salò e dai prins moviments partigjans e cjapà vite une vere vuere civîl, che e viodarà i talians combatisi par cuasi doi agns. Tancj a forin i alpins che a sielzerin di lâ in mont a combati cuintri i nazifassiscj, deventant partigjans, e tancj a forin ancje chei che invezit a restarin a pâr dai todescs e a si arolarin, o a forin obleâts a arolâsi, tal esercit de Republiche di Salò; tal esercit de Republiche e jere di fat une divisions di alpins, la "Monterosa", e cundiplui al jere un reziment, il "Tagliamento", formât soredut di furlans, che al faseve cuintri i partigjans che a scombatevin i nazifassiscj su lis monts Juliis sclavis e te Sclavanie. Te Italie meridionâl, là che al ere fuît il Re, intant al si jere formât un gnûf esercit, clamât "di liberazion": ancje in chest esercit a jerin reparts alpins, i bataions Piemonte, L'Aquila e Monte Granero, che a combaterin cui aleâts par parâ fur de Italie i naziscj.

Dal Ream a la Republiche[cambie | modifiche il codiç]

Finide la vuere, biel che al vignive formantsi il gnûf esercit, a vignivin ricostituîts acje i reparts alpins: te vierte dal 1946 a cjaparin di gnûf vite il 4° Reziment (cun sede a Turin), il 6° Reziment (cun sede a Bolzan) e l'8° (cun sede a Udin), po tal arc di cualchi an a forin costituidis lis brigadis, ognidune cuntun reziment di Alpins e un di Artiliarie di Montagne. Tal 1953 cheste e jere la composizion dai reparts alpins dal esercit talian:

  • Brigade Julia: 8° Reziment Alpins (batajons Feltre, Tolmezzo, Cividale e L'Aquila) e 3° Reziment Artilierie di Montagne (grops Belluno, Conegliano e Gemona)
  • Brigade Tridentina: 6° Reziment Alpins (batajons Bolzano, Trento e Bassano) e 2° Reziment Artilierie di Montagne (grops Vicenza, Verona e Asiago)
  • Brigade Taurinense: 4° Reziment Alpins (batajons Aosta, Saluzzo, Susa e Mondovì) e 1° Reziment Artilierie di Montagne (grops Aosta, Susa e Pinerolo)
  • Brigade Orobica: 5° Reziment Alpins (batajons Edolo, Tirano e (dal 1956) Morbegno) e 5° Reziment Artilierie di Montagne (grops Bergamo, Sondrio e Vestone)
  • Brigade Cadore: 7° Reziment Alpins (batajons Pieve di Cadore, Belluno e (dal 1956) Feltre) e 6° Reziment Artilierie di Montagne (grops Lanzo, Pieve di Cadore, Agordo)

I alpins vuê[cambie | modifiche il codiç]

Cumò che no jè plui la naie (abolide tal 2005), i alpins no vegnin plui reclutâts tai paîs des Alps o dut câs tes zonis di tradizionâl reclutament alpin (ven a stâi dutis lis regjons de Italie Setentrionâl, l'Abruç e cualchi altre zone dal centri Italie), ma a vegnin di dute Italie. Al dì di vuê nol è plui il pericul di vueris cui paîs che a cunfinin cu la Italie, e par chest tai ultins agns a son stadis grandis discussions se al fos ancjemò il câs di tignî in vite il Cuarp dai Alpins, che al ere nassût par difendi i cunfins montagnôs de Italie: i alpins a son restâts, ma il numar dai reparts al è stât une vore ridusût (ma vignude mancul la naie dut l'esercit al à piardût un grum di personâl). I reparts alpins a son spes mandâts in mission tal forest. Vuê (2008) un alpin sempliç al cjape 850 euros al mês (50 plui di un soldât normal); la paie e je simpri plui alte biel lant su di grât, fin a rivâ ai 6.000 euros dai gjenerâi.

Il cjapiel[cambie | modifiche il codiç]

Il cjapiel dai alpins

Il cjapiel al è il "simbul" dai alpins, e al è ce che ju disferenzie dai altris soldâts; al è componût da:

La plume[cambie | modifiche il codiç]

La plume e je lungje plui o mancul 25-30 cm, e e ven puartade un pôc par daûr ae bande çampe dal cjapiel. E je nere di corvat par la trupe, di acuile maron par i sotuficiâi e i uficiâi inferiôrs e blancje di ocje pai uficiâi superiôrs.

La napine[cambie | modifiche il codiç]

La napine e je il discut di lane li che e je impirade la plume. Une volte la napine e coventave par distingui i diviers batajons dal reziment, e par chest, a seconde dal bataion e podeve jessi blancje, rosse o verde, o ancjemò turchine se il regiment al contave 4 bataions. I colôrs a jerin chei de bandiere taliane, plui il turchin de Cjasade dai Savoia. Al dì di vuê lis napinis dopradis dai diviers reparts a son:

  • Blancje: 5° Reziment alpins (Morbegno), 7° Reziment alpins (Feltre)
  • Rosse: 8° Reziment alpins (Tolmezzo), Centri Adestrament Alpins (Aosta)
  • Verde: 2° Reziment Alpins (Saluzzo), 6° Reziment Alpins (Bassano)
  • Turchine: 3° Reziment alpins (Susa), 9° Reziment alpins (L'aquila e Orta)
  • Turchine, discut neri, "R" blancje: supuarts rezimentâi (CCSL rezimentâi)
  • Turchine, discut neri, "B" blancje: supuarts di Brigade (RCST "Taurinense" e RCST "Julia")
  • Turchine, discut neri, "CA" blancje: supuarts di Cuarp di Armate: Repart Comant Comalp e 4° Rez. Alpins Paracadutiscj
  • Blu: Centri Adestrament Alpin (mancul il Bat. Aosta)
La napine dai Supuarts di Brigade

Par la Artiliarie di Montagne:

  • verde, ovâl neri, numar de batarie in zâl: par lis diviersis batariis dar reziments
  • verde, ovâl neri, "CG" blancje: BCSL rezimentâi
  • verde, ovâl neri cence sigle: personâl fûr di cuarp

Par il Gjeni e lis Trasmissions:

  • cremis

Par i Servizis:

  • viole

I sot uficiâi, i uficiâi inferiôrs e superiôrs a puartin la napine in metal dorât, invezit i Gjenerâi le puartin di metal indarintât.

Il grât[cambie | modifiche il codiç]

Il grât sul cjapiel lu puartin dome di sergjent in sù. Al è logât simpri ae çampe dal cjapiel, dongje de plume e de napine.

Grât di colonel dai alpins
  • Gjenerâl di cuarp di armate: Galon di arint cun 3 stelutis
  • Gjenerâl di division: Galon di arint cun 2 stelutis
  • Gjenerâl di brigate: Galon di arint cuntune stelute
  • Colonel: Un galon grues e 3 galons piçui di aur a V ribaltade
  • Tenent colonel: Un galon grues e 2 galons piçui di aur a V ribaltade
  • Majôr: Un galon grues e un galon piçul di aur a V ribaltade
  • Cjapitani: 3 galons di aur a V ribaltade
  • Tenent: 2 galons di aur a V ribaltade
  • Sottenent: Un galon di aur a V ribaltade
  • 1° Maressial "lutignint": Un galon di aur verzelât di neri a V ribaltade, su fonts ros, plui une stelute
  • 1° Maressial: Un galon di aur verzelât di neri a V ribaltade, su fonts ros
  • Sot uficiâi: Un galon di aur verzelât di neri a V ribaltade

L'ornament[cambie | modifiche il codiç]

L'ornament dai alpins

L'ornament al ven puartât sul denant, e al è neri, di plastiche, par la trupe, dorât pai sotuficiâi e i uficiâi. L'ornament al cambie par lis diviersis specialitâts:

  • Alpins: acuile insom di une cuarnete cun doi fusîi incrosâts
  • Artiliarie di Montagne: acuile insom di une cuarnete cun doi canons incrosâts
  • Gjeni Pionîrs: acuile insom di une cuarnete cun dôs manariis incrosadis
  • Gjeni Vuastadôrs: acuile insom di une cuarnete, spade, granade infogade e dos manariis incrosadis
  • Trasmissions: acuile insom di une cuarnete, antene, folc e dos manariis incrosadis
  • Transpuarts e Materiâi: acuile e ingranaç alât
  • Sanetât (uficiâi miedis): acuile, stele a cinc pontis cun crôs rosse e bastons di Esculapi incrosâts
  • Sanetât (sotuficiâi e trupe): acuile, stele a cinc pontis cun crôs rosse
  • Aministrazion e Comissariât: acuile, corone di toratis, tarondut viole e zoie di laur