Çarvignan
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete da lis vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graziis di cûr! |
Çarvignan | |
![]() | |
Non uficiâl par talian | Cervignano del Friuli |
Provincie | Udin |
Part | Basse orientâl |
Altitudin | 2 m s.n.m |
Superficie | 28 km² |
Popolazion | 12.392 ab. |
Densitât | 443 ab/km² |
Frazions | Muscli, Scodovacje, Strassolt |
Comuns confinants | Dael, Bagnarie, Rude, Tierç, Tor di Zuin, Flumisel Vile Visintine |
CAP | 33052 |
Prefìs telefonic | 0431 |
Patron | Sant Michêl arcagnul (29 di Setembar) |
Çarvignan (loc. Sarvignan, Cervignano del Friuli par talian, Červinjan par sloven) al è un comun di 12.400 abitants inte provincie di Udin, bagnât dal flum Ausa. Al è il centri plui grant e il cjaulûc de Basse orientâl, e al è sêt di un impuartant scjâl feroviari.
Storie[cambie | modifiche il codiç]
Çarvignan e fo part integrant dal Stât patriarcjâl Furlan dal 1077 fintremai il 1420 cuant che tant che dut il Friûl al fo invadude di bande de republiche di Vignesie. Il domini de Serenisime al durà fintremai il 1508 cuant che l'arciducât d'Austrie e concuistà le citât e a la integrà jenfri il teritori de contê di Gurize. Tai agns des vueris napoleonichis al passà al domini francês ma è fo liberade da lis trupis austriachis tal 1813 e definitivamentri riasegnade al imperi d'Austrie tal 1815. Al jentrà a fâ part de contê di Gurize e Gardiscje di lì a pôc. Tal 1915 l'esercit talian al invadé le citât cuintri de volontât popolâr che al riservà un tratament glaçâl ai invasôrs. I iredentiscj pur jessint unevore rumorôs (a jerin masons e part de borghesia) a jerin une nete minorançe. Daspò de batae di Cjaurêt lis trupis imperiâls e liberarin le citât. Dutcâs daspò un an le vuere e finì e diplomaticamentri l'Italie e risultà de bande vincidore e l'Austrie imperiâl e si disolvé. Çarvignan e jentrâ cussì sot aministraziôn taliane e tal 1921 e vegnì confermade le sovranitât taliane sul teritori. Lis culturis autoctonis furlane e slovene e vigniris a cjatâsi tai agns daspò sot un regjim dal ategjamet etnocidi tai lôr confronts. Di li informant Dutcâs le votât al deguìs i distìns dal rest dal Friûl orientâl al interno dal Stât talian.