Tarvos el celtic

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

Tarvos el celtic al è il prin album des storiis a fumuts di Tarvos di Sandri Di Suald. Al è stât publicât tal Jugn dal 1978.

Trame[cambie | modifiche il codiç]

Atenzion: Al pues jessi che ca sot e vignedi rivelade in dut o in part la trame de opare.

Tarvos, cui soi amiis Bardus, Volrì e Totis, dopo jessi lât a fâ baldorie a Aquilee, al scugne aruolâsi tes trupis patriarcjâls. I Venezians intant e àn savût dal servizi segret dai gondoliars che al stâ rivant de Austrie un regâl dal imperadôr pal patriarcje. E mandin alore dai spions vistûts di furlans par robâ il regâl prime che al rivedi a Aquilee. Tarvos si nacuarç de robarie e al comence l’inseguiment dai venezians. Chescj a scjampin a Vençon, aleade di Vignesie. Par podè jentrâ Torvis e il so trop a fermin un famôs poete toscan che al passave par chês bandis, Dante Alighieri, par cjapâi i vistîts. Dopo Vençon l’inseguiment al continuarà viers Gurize par finî su la strade par Grau. Dopo altris aventuris Tarvos al recupere il regâl fasint rivâ a Vignesie un fals. Nomenât scudîr dal Patriarcje la storie e finìs cun Tarvos che al trai lis cidulis.

Citazions e curiositâts[cambie | modifiche il codiç]

  • Totis viodint Dante Alighieri finît parsore di un morâr i domande Ce fâstu? e di ca e sarès nassude la so famose frase sul De Vulgari Eloquentia.
  • Cuant che Volrì al cîr il jutori di un miedi al ven citât un toc di Moliere.
  • Il finâl cun Tarvos che al tire lis cidulis al deventarà une abitudin.
  • Te ultime vignete l'autôr al si firme par talian D’Osualdo, tai albums seguitîfs lu fasarà par furlan.


separatore

I fumuts di Tarvos

Tarvos el celtic | Tarvos e i talians | Tarvos bês e clas | Tarvos tal bosc misteriôs di Sherwood
Tarvos e chel trement di Sigfrido|Tarvos e i longobardz | Tarvos, il cavalîr blanc e il cavalîr neri | Tarvos e i benandanz |

Vôs leadis - Sandri Di Suald | Tarvos | Volrì | Bardus | Totis | fumuts furlan