Storie moderne

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
(Indreçât ca di Storie Moderne)

Cun le peraule storie moderne si ûl intindi chel periodo di timp che al scomence cun la fin de Etât di Mieç (atôr dal 1453 o ancje tal 1492 cun la Scuvierte des Americhis) par finî atôr de fin dal secul XVIII o i prins agns dal secul XIX. Chest periodo al è caraterizât de formazion dai Stâts nazionâi in Europe. La storie moderne al è considerât il periodo dai acadiments politics plui impuartants, che an puartât a la societât contemporanee.

Cronologjie[cambie | modifiche il codiç]

  • prime metât dal '400 - nassite Umanesim
  • 1456 - Guntemberg al stampe une copie de Bibie.
  • 1462 - Al nâs il prin Mont di Pietât, fondât dai Francescans a Perugje.
  • dal 1470 al 1473 difusion de stampe.

alçe su i florentins cuintri la siorie dai Medici e al cjae le citât di Florence.

  • 1495 - Trussade jenfri le France e une leghe di stâts regjonâi a Fornovo.

Devente pape Julius II.

  • 1504 - Fin de disconcuardie jenfri i francês e i spagnui par il contrôl de citât di Napul.

Al ven firmât l'armistizi a Lion.

Francesc I re di France scomençe le invasion de Lombardie.

  • 1519 - Cun le muart di Masimilian I , sô nevôt Carli V ven elezût imperatôr.
  • 1521 - Pape Leon X scomuniche Martin Lutero. Par rispueste , Lutero bruse la bole papâl di scomun iche di front dai sôi students. Diete di Worms. Lutero ven bandît de leç.

Il princip Fidri III di Sassonie met in scene un rapiment di Lutero , par puartalu tal sô cjscjiel e falu restâ in Gjermanie. Scomence la vuere jenfri Carli V e Francesc I.

  • 1524/1525 - Rivolte dai contadins todescs, che vevin intenzion di sparniça lis ideis di Lutero, Ma Luter stês, consêe i princips todescs di disterminâ i contadins. Le rivolte ven scjafojade tal sanc.
  • 1526 - Francesc I ven liberât sore la rinuncie de lis pratesis parsore Milan.

Nassite de Leghe di Cognac aleance jenfri Vignesie, le France e il Pape cuintri l'imperatôr.

Invelegnât de sielte dal Pape di jentrâ te Leghe di Cognac, Carli V invât Rome.

  • 1529 - I princips todescs riunîs a Spira , decidin di lâ daûr lis ideis di Martin Lutero.

Viene ven asediade de bande dai turcs otomans. Pâs jenfri France e Spagne a Cambrai.

  • 1535 - Thomas Moore ven acusât di tradiment de bande di un tribunâl inglês par no jessi atignît ae reforme anglicane.

Francesc I strenç une aleance cun i Turcs Otomans par fermâ Carli V.

  • 1530/1555 - Vuere jenfri i princips todescs luterans e catolics.
  • 1554 - Marie Tudor spose il princip ereditari spagnûl Filip (che al deventarâ Filip II) .
  • 1555 - pâs di Auguste I princips todescs puedin sielzi la proprie religjion, i sotàns scuegnin sielzi la religjon dal lôr princip. Fin de unitât religjose europeane e fin dal sium di Carli V di formâ un Imperi cristian come chel di Carli il Grant.
  • 1556 - abdicazion e division dal imperi di Carli V.
  • 1557 - L'esercit di Filip II al e' vincitôr cuintri la France a San Cuintin. Cuesim I al cjape Siene.
  • 1558 - a Yuste al mûr Carli V .Mûr ancje Marie la sanganarie, Elisabete I devente regjine.
  • 1559 - La Glesie istituîs l'indis dai libris proibîs.Fin de Vuere jenfri France e Spagne.
  • 1560 - Carli IX devente re di France.
  • 1561 - Filip II (sucesôr di Carli V) puarte la capitâ da Valladolid a Madrid.
  • 1562 - Il duche di Guise. leader dai catolics francês , al fâs copâ a Vassy centenârs di ugonots. La capitâl de Savoie ven spostade da Chambery a Turìn.
  • 1570 - Vignesie piart Cipri. Cuesim I al devente grandche toscan.
  • 1572 - Idrî di Borbon e Margherite di Valois si sposin. Copadice di calviniscj francês in te gnôt di San Bartolomiu.
  • 1574 - Indrî III, fradi di Carli IX, al devente re di France. Idrî III fâs copâ il duche di Guise (Idrî III al jere calviniste).
  • 1578 - Filip II nomêe Alesandri Farnês governatôr dai Paîs Bâs spagnûi.
  • 1579 - lîs provincis setentrionâls dai Paîs Bâs spagnui si distachi da chês meridionâls.Le Olande si declare indipendente de Spagne.
  • 1580 - Daspo la muart dal re dal Portogal Indrî I, Filip II puarte insomp le anesion dal Portogal.
  • 1584 - Mûr il zar Ivan il Teribil e par le Russie scomence un periodo di sdavàs.
  • 1587 - Elisabete I fâs tajâ il cjâf a sô cusine Marie Stuart.
  • 1588 - Filip II mande la sô flote, le Invencibile Armada cuintri Elisabete I par punizion, par vê tajât il cjâf a sô cusine Marie Stuart. Ma l' Invencible Armada ven batude e scomence la paronance inglese parsore i mârs.
  • 1589 - Indrî III ven copât da un frari domenican.
  • 1593 - Indri di Borbon si convert al catolicesim e devente re di France cul non di Indrî IV.
  • 1597 - Emanazion dal Edit di Nantes de bande di Indrî IV, che sancìs la libertât di religjon ai ugonots, Fin de vueris di religjon in France.
  • 1600 - Fondazion de Companie Inglese des Indiis Orientâls.
  • 1602 - Fondazion de Companie Olandese des Indiis Orientâls.