Ream Unît
|
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete da lis vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graziis di cûr. |
| Ream Unît | |
| Informazions | |
| Nomenance | United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland |
| Lenghe ufiziâl | Inglês |
| Capitâl | Londre |
| Politiche | |
| Forme di guvier | Monarchie parlamentâr |
| Cjâf dal stât | Elisabete II dal Ream Unît |
| Cjâf dal guvier | Theresa May |
| Indipendence | 1 di Zenâr 1801 |
| Jentrade inte ONU | 24 di Otubar 1945 |
| Gjeografie | |
| Continent | Europe |
| Fûs orari | UTC + 0 |
| Superficie | |
| Superficie Totâl | 242.495 |
| Intal mont | 78° |
| % di aghe | 1,34% |
| Popolazion | |
| Popolazion totâl | 65.648.100 ab. |
| Intal mont | 22° |
| Densitât | 270,7, ab./km2 |
| Economie | |
| Monede | Sterline britaniche |
| Consum energjie | kWh/ab. |
| Domini di prin nivel | .uk |
| Prefìs tel. internazionâl | +44 |
| Plache automobilistiche | GB |
| Imni nazionâl | God save the Queen |
Il Ream Unît al è un stât de Europe ocidentâl, jentrât inte Union Europee il 1 di Zenâr 1973. Al è formât de isule di Gran Bretagne e de bande nord-orientâl de isule d'Irlande. Al è componût de union politiche di cuatri regjons storichis: Inghiltere, Gales, Scozie, Irlande dal Nord o Ulster. A son ancje des dipendencis de corone (lis Isulis dal Canâl e la Isule di Man) no fasin part de Union ma a son federâts al Ream Unît; al à ancje la jurisdizion su 14 teritoris separâts, fra chei Gjibraltar e lis Isulis Falkland.
Tabele dai contignûts
Gjeografie[cambie | modifiche il codiç]
Morfologje e svilúp cuestîr[cambie | modifiche il codiç]
Il teritori a nord al è montuous, inveze a sud e a sud-est al è o di coline, o di planure. Las monts plui importants a son : i Grampiani, i Pennini e i Cantabrici.
Las cuestes a son pîtost articulades e altes, soredut in Scozie e tal sud-est de Inghiltere. Las isules plui impuartants che sji cjatin dongje il teritori mari, oltre a ches principâls di Gran Bretagne e Irlande, a son :
- Isulis dal Canâl
- Isule di Man
Idrografie[cambie | modifiche il codiç]
I flums dal Ream Unît a son simpri plens di aghe, parcè che il teritori al è costantementi bagnât da ploe, ma no son tant luncs. Chei plui importants a son : il Tamigi, il Severn, il Clyde, il Mersey e il Trent. In Scozie a son ancje tancj lâts, dets "loch" ; il plui famous al è chel di Loch Ness, a causje di un ipotetic mostro che al vîf denti. Il lât plui grant, però, sji cjate in Irlande e scji clame Lough Neagh. Te isule di Gran Bretagne a son ancje tancj canai, che a coleghin lâts e flums ; chel plui important al è chel di Caledonie. I mârs che bagnin il Ream Unît a son : l'Oceano Atlantic, il Mâr d'Irlande e il Mâr dal Nord.
Clime[cambie | modifiche il codiç]
Il clime dal Ream Unît al è oceanic.