Calendari islamic

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

Il calendari islamic al è un calendari lunâr; al è basât su ciclis di 30 agns (360 lunis, une ereditât sumere. I 30 agns dal cicli a si dividin in 19 agns di 354 zornadis e 11 agns di 355 zornadis. I agns di 354 zornadis a son clamâts agns sempliçs e a si dividin in sîs mês di 30 dîs e altris cinc di 29 dîs. I agns di 355 zornadis, invezit, a son clamâts agns intercalârs e a si dividin in siet mês di 30 dîs e altris cinc di 29 dîs. I agns e i mês a si alternin.

L'an islamic è componût di 12 mês di 30 o 29 dîs:

  1. محرّم, /muħarːam/ (30)
  2. صفر, /sˁafar/ (29)
  3. ربيع الأول, /rabiːʕulʔawal/ "prin rabi" (30)
  4. ربيع الآخر, /rabiːʕulʔaːχir/ o ربيع الثاني, /rabiːʕuθːaːniːʲ/ "ultin rabi" o "secont rabi" (29)
  5. جمادى الأول, /ʒumaːdalʔawal/ "prin jumada" (30)
  6. جمادى الآخر /ʒumaːdalʔaːχir/ o جمادى الثاني /ʒumaːdaθːaːniːʲ "ultin jumada" o "segoncont jumada" (29)
  7. رجب}, /raʒab/ (30)
  8. شعبان, /ʃaʕabaːn/ (29)
  9. رمضان, /ramadˁaːn/ (ramadan) (30)
  10. شوّال, /ʃawːaːl/ (30)
  11. ذو القعدة, /ðulqaʕdah/ (30)
  12. ذو الحجة, /ðulħiʒah/ (29 o 30)

I dîs de setemane a son siet:

  1. يوم الأحد, /jaumulʔaħad/ (prime dì)n
  2. يوم الإثنين, /jaumulʔiθnain/ (secont dì)
  3. يوم الثـﻻثاء, /jaumuθːalaːθaːʔ/ (tierç dì)
  4. يوم اﻷربعاء, /jaumulʔarbaʕaːʔ/ (cuart dì)
  5. يوم الخميس, /jaumulχamiːs/ (cuint dì)
  6. يوم الجمعة, /jaumulʒumaʕah/ (dì de riunion)
  7. يوم السبت, /jaumusːabt/ (dì de sabide)

Il dì al scomence cuant che il soreli al cale, e il mês al scomence cirche doi dîs daspò de lune gnove, cuant che si scomence a viodi la cressite de lune.

Passâ dal lunari islamic a chel gregorian[cambie | modifiche il codiç]

Il calendari islamic a scomence a contâ i agns dal 622, cuant che il profete Maomet al scjampà de citât di La Mecca (Egjire). Une conversion precise tra chescj doi calendaris e je purpûr impussibil, parcè che l'inizi e la fin di ogni mês dipent de fâs lunâr osservabil in cîl, che e pues jessi divierse di chê teoriche; chestis dôs formulis e ufrissin une cifre aprossimade:

G = E - \frac{E}{33} + 622

E = G - 622 + \frac{G - 622}{32}

cun G che al sta par "an gregorian" e E par "an dal Egjire".