A
De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Il A(a) al è il prin segn dal alfabet furlan e de plui part dai alfabets latins. Par furlan si cjate sei la a normâl che tes formis acentadis di à e â.
Tabele dai contignûts |
Storie dal A[cambie]
Evoluzion[cambie]
![]() Gjeroglific egjzian cjâf dal bo |
![]() Proto-semitic cjâf dal bo |
![]() Alef fenicie |
alfa greche |
![]() A estrusche |
![]() a romane |
Ancjemò vuê intal alfabet arap e in chel ebraic la prime letare si clame rispetivamentri alif e aleph.
Altris significâts dal A[cambie]
Fisiche[cambie]
- A al rapresente il numar di masse dai atoms
- Å al è il simbul dal Ångström, unitât di misure de lungjece des ondis
Linguistiche[cambie]
- Par grêc, il a- al è un prefìs privatîf
Medisine[cambie]
- A al è un dai grups sanghins dal om
Musiche[cambie]
- A al è la note musicâl la pe notazion doprade tai pai di lenghe inglese o todescje
Traspuarts[cambie]
- A al è la plache automobilistiche de Austrie
Unitâts di misure[cambie]
- Tal sisteme internazionâl (SI) al è il simbul di Ampere, la unitât di misure de corint eletriche
Altris[cambie]
- Un A cun ator un cercli al è un simbul anarchist




