Gjapon
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete da lis vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graziis di cûr. |
Gjapon | |
![]() ![]() | |
Informazions | |
Nomenance | 日本国, Nippon-koku, Nihon-koku |
Lenghe ufiziâl | gjaponês, plui altris a nivel regjonâl |
Capitâl | Tokyo |
Politiche | |
Forme di guvier | monarchìe constituzionâl parlamentâr |
Cjâf dal stât | Naruhito |
Cjâf dal guvier | Shinzō Abe |
Gjeografie | |
Continent | Asie |
Fûs orari | JST (UTC+9) |
![]() | |
Superficie | |
Superficie Totâl | 377,944 |
Intal mont | 62° |
% di aghe | 0.8% |
Popolazion | |
Popolazion totâl | 126'880'000 ab. |
Intal mont | 10° |
Densitât | 337,1 ab./km2 |
Economie | |
Monede | Yen (¥) |
Consum energjie | 8'459 kWh/ab. |
Domini di prin nivel | .jp |
Prefìs tel. internazionâl | +81 |
Plache automobilistiche | J |
Il Gjapon (日本 Nippon o Nihon; in maniere uficiâl, Stât dal Gjapon, 日本国 Nippon-koku o Nihon-koku) al è un stât insulâr in te Asie orientâl. Il Gjapon al si cjate tal ocean Pacific, a Est dal Mar dal Gjapon, e al si slungje dal Mar di Okhotsk tal Nord al Mar Cinês Orientâl tal Sud. I Kanji ch'al fan il non dal Gjapon al vuelin dî "la origjin dal soreli", e il Gjapon al è spes cjamât "le tiere di soreli jevât".
Il Gjapon al è un arcipelac vulcanic di 6'852 isulis. Lis cuatri isulis plui grandis al son Honshu, Hokkaido, Kyushu, e Shikoku, ch'al fan su il novantesiet par cent de tiere gjaponês. Il Gjapon al à 126 milions di abitants, che al fan dal Gjapon li decim stât tal mont par popolazion. Le capitâl al è Tokyo, dulà che vivin 13,6 milions di personis, che al deventin 35 milions cuand che si conte le aree metropolitane.