Giotto

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Bussade di Gjude
Statue dal Giotto

Giotto di Bondon (1266 - 1337) o pui semplicementi Giotto al fo un pitôr e architet talian nassût a Cuel Vespignan,dongje Florence,scuelâr dal pitôr Cimabue,prin pitôr a doprâ le perspetive in te piture,in tal Rinassiment.

Considerât come il pitôr pui inovatîf de so epoche,al jere une vore tignût cont ancje dal Boccaccio di cui al jere amî. Giotto al e' di sigûr il leam jenfri le piture de Etât di Mieç e le piture bizantine.

Carateristiche principâl dal sô lavôr e je le identificazion des figuris dai sants come personîs dal popul.Lis figuris dai sants,une vore umanizâs,jerin come distacâs de scene di cui fasevin part.Cussî.le piture dal Giotto,leve incuintri ai ideâls umanistics,tipîc dal periodo dal Rinassiment.

Lis figurîs dal Giotto,mitudis dongje a chês dal so mestri, Cimabue, jerin une vore pui realistichis e naturâls,jessint Giotto il prin pitôr a puartâ in te piture europeane, le tridimensionalitât.Il re di Napul Robert d'Angiò e il poete Boccaccio jerin sôi amîs e amiradôrs,tant che il poetea l fevele di lui in tal Decameron.

Daspo vê lavorât par il pape Benedet XI a Rome,dulâ al passe dîs agns,e vê ancje lavorât par il Re di Napul ,Giotto al torne te sô citât Florence ,par scomença le costruzion dal domo , in tal 1320. Al mûr ch'al jere daûr a piturâ il Judizi Finâl ,in te capele dal Bargello ,a Florence. In te glesie di Sante Reparade a Florence,son stâs cjatâs uês in tal stês puest dulâ il pitôr Zorz Vasari al veve det che jere la tombe dal Giotto. Un esam al a confermât che i uês jerin propît i rescj dal Giotto.

I rescj jerin di une persone picinine,fasînt pensâ che Giotto forsît al jere piçul tant che un nanulîn. Cheste eventualitât cjate une poe in te tradizion che dîs che un dai nanulîns che son piturâs in un dai doi frescs de Glesie de Sante Crôs ,al e' un auto-retrât dal Giotto.

Biografie[cambie | modifiche il codiç]

Il pitôr Zorz Vasari al scrîf che Giotto za a 11 agns al disegnave parsore dai crets,cuant al jere ancjemò un piorâr. Il pitôr Cimabue cun il pitôr Duccio di Boninsegne atîf a Siene ,viodin une des piorîs disegnadis dal Giotto e domamdin al pari di Giotto se al podeve lâ te buteghe dal Cimabue par imparâ il mistîr di pitôr. Si dîs ancje che une dî,Giotto,par zuiâ,al piture une moscje parsore dal nâs di une des figuris dal so mestri Cimabue.Chest,viodude le moscje,al cîr di parale vie cu le man,restant maraveât cuant si rint cont che jere piturade.

In tal 1280 Giotto al vâ cul sô mestri Cimabue a Rome ,in une scuele di fresc dulâ si cjatave il pui impuartant ppitôr de epoche Pieri Cavallini. Al jere prisint ancje Arnolfo di Cambio ,famôs architet fiorentin. Une volte lassade Rome ,Giotto al vâ te citât di Assisi ,par lavorâ te Basiliche di San Francesc apene finide. In te Basiliche ,Giotto al scomence il sô prin lavôr impuartant,i frescs che contin le vide dal Sant. Tal lavôr di Giotto,si puês viodi che Giotto al jere une vore influenzât de piture romane,dal gotic francês e de piture bizantine.Za tal sô timp,le piture realistiche dal Giotto jere tal mieçdi grandis discussions.Dal 1290 son i frescs de glesie di Sante Marie Gnove a Florence cul Crist in crôs di cinc metros di altece,simpri te stesse glesie.

In tal 1287 Giotto si spose e al vên clamât dal pape Bonifazi VIII a Rome. Di chest periodo son i frescs te glesie di San Zuan in Lateran. Giotto al scomence a jessi cognossût in dute Italie. Ven clamât a Padue , a Rimini dulâ al e' restât dome il Crist in crôs tal Templi Malatestan. Ma la sô opare al a influenzât le Scuele di Rimini,di Zuan e Pieri di Rimini.

Capele dai Scrovegni[cambie | modifiche il codiç]

Le Lamentance dal Crist muart Padue,Capele dai Scrovegni

I lavôrs in te Capele dai Scrovegni a Padue son considerâs le colmace de produzion dal Giotto. Chests frescs contin scenis di vite de Virgjne Marie e de Pasion di Jesu Crist. I lavôrs de Capele son datâs jenfri il 1303 e il 1310.

In chests frescs,Giotto al romp in mût definitîf cu la tradizion de Etât di Mieç. Soredût le scene dal Crist in crôs sarâ studiade cun atenzion da tancj artiscj dal Rinassiment ,soredût da Michêlagnul ,che da chest fresc,al cjaparâ le ispirazion par lis pituris de Capele Sistine.

Come si jere abituâs in te Etât di Mieç,in te parêt a soreli a mont si cjate il Judizi Finâl. Lis scenis de Capele son cognossudis in dut il mont,comprindude ancje le scene de Adorazion dai Magjos cu le stele di Nadâl che semeê une comete. Al puês jessi che Giotto a viodût le Comete di Halley tal cîl in tal 1301,e che vêti influenzât le stele de Adorazion.

Atrîs pitôs talians son stâs influenzâs dal Giotto,jenfri i cuâi: Altichero , Just de' Menabuoi , Jacopo Avanzi e Guarient di Arp.

Atrîs lavôrs[cambie | modifiche il codiç]

Un document dal 1313 al testimoneê la prisince dal Giotto a Rome ,dulâ che al a lavôrât intôr di un mosaic in te Basiliche di San Pieri. Chest mosaic al jere stât comissionât dal cardinâl Jacopo Stefaneschi.

In tal 1318 al scomence a piturâ in cuatris Capelis ,par cuatri fameîs difarentis in te Glesie di Sante Crôs a Florence. Chests lavôrs influençaran pui tard le Capele Brancacci dal Masaccio.