Borghesie

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Jump to navigation Jump to search

Le borghesie je une des classis sociâls indulâ , secont lis scuelis di pinsîr socio-economichis ocidentâls ,in particolâr chê marxiste, ven dividude le societât capitaliste. Origjinariamenti jere chê classe sociâl jenfri la nobiltât parone da lis tiaris e il proletariât.In tal finâl de Etât di mieç in tes citâts jere chê classe sociâl che esercitave une art o un mistîr, ativitâts comerciâls o produtivis e le sô espansion al coincît cun il finiment de societât feudâl , puartant a lis grandis rivoluzions dal Siscent e dal Sietcent.

Origjne dal nom[cambie | modifiche il codiç]

Le peraule ven de peraule "borc" , i cuartîrs cressûs fûr dai mûrs de citât , e che vignivin inglobâts cuant che la citât si slarcjave , parcè al timp, la borghesie no veve disponibilitât finanziarie e no podeve peretisi di vivi tal centri de citât indulâ viveve la nobiltât. Scugnive cussi lâ a abitâ in te periferie , in chest câs fûr dai mûrs , in cuartîrs clamâts "borcs".Il nom par talian "borghese" , al derive dal lengaç doprât in te France setentrionâl , in cualchi zone de Gjermanie edes Fiandris "burgenses" , che par francês al devente "bourgeois" e par todesc "bürger". Duncje il borghês al jere chê persone che veve une cjase tal centri dal pâis invezit dal cjscjel , e al praticave un libar mistîr , dal artigjanât al cumierç , de midisine fin a dutis lis artis. Nol faseve part de nobiltât , e par chest motîf nol podeve , amancul al inizi , jessi armât. Une derivazion di cheste norme si cjate ancjimo tal lengaç militâr , che indiche borghês chel che nol è vistût cun la divise (par esempli carabinîr in borghês).

In te teorie marxiste[cambie | modifiche il codiç]

In te teorie marxiste , la borghesie je chê classe parone dai mieç di produzione che gjestîs il contrôl dai stês. Il contrôl ven dividût jenfri proprietât formâl o gjuridiche , in cuant al indiche le capacitât effetive di doprâ o fâ doprâ i mieç di produzion.La borghesie , secont la vision marxiste je le classe aversarie storiche dal proletariât parce impieghe lis fuarcis lavorativis dai operaris e dai contadins , in te finalitât dal compiment de sô rivoluzion sociâl.