Baden-Württemberg

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

Baden-Württemberg, o in aleman Baade-Wiirdebäärg, al e un dai 16 Stâts federâts de Gjermanie. Locât te aree sud-occidentâl dal Paîs, al à une superficie di 35 751 km² e une popolazion di 10,6 milions di abitants. Al e ancje il tierç land todesc sei par estension sei par popolazion.

Une plaçe di Stucarde.
Baden-Württemberg

land

Steme dal Baden-Württemberg
Bandiere dal Baden-Württemberg
Stât: Gjermanie
Cjâf-lûc: Stocarde
Ministri-president: Winfried Kretschmann

(I Verts) dal 2011

Creaziôn: 1952
Coordenadis: 48°32′16″N 9°02′28″E
Altitudin: 327 m n.d.m
Superficie. 35 751,65 km²
Popolazion: 11 023 424 ab.
Densitât: 308,33 ab./km²
Distrets gov: 4 distrets governatîfs
Circondaris: 35 circondarîs
Länder confinants: Assie,Baviere,Renanie-Palatinât
Ore: UTC+1
ISO 3166-2: DE-BW
Baden-Württemberg in te Gjermanie.

Gjeografie fisiche e politiche[cambie | modifiche il codiç]

Il Baden-Württemberg al confine a ovest cun la France (Alsazie), a sud cun la Svuizare (Basilee Citat, Basilee Campagnie, Sciaffuse, Argovie,Turgovie, Zuric) e a nord e est cun i Stâts todescs de Baviere, Assie e Renanie-Palatinât. Lis sôs citâts principai a son Stucarde (Stuttgart),Mannheim, Karlsruhe, Friburg im Breisgau,Heidelberg, Heilbronn, Ulme (Ulm), Tubinghe (Tübingen), Pforzheim e Reutlingen. Il Ren tracce par gran parte dal so tragjit il cunfin occidentâl e meridionâl. A est dal Ren a je logade la Foreste Nere (par todesc Schwarzwald), la plui grande cjadene montuose dal stât. Al sud invezit, Il Baden-Württemberg al condivit cun la Svuizare il Lat di Costanze (Bodensee) e i pîs das Alps. Il Giure-Svevi, Schwäbische Alb par tedesc, a si estind dal Lat di Costanze occidentâl atraverse il Baden-Württemberg fin al Nördlinger Ries lunc une fascie di teritori lungje plui o manco 220 km e largje 50 km.

Suddivision aministrative[cambie | modifiche il codiç]

Il Baden-Württemberg al è dividût in 35 circondarîs (Landkreise) ragrupâs in quatri distrets governatîfs (Regierungsbezirke): Friburg im Breisgau, Karlsruhe,Stucarde (Stuttgart) e Tubinghe.

Cities and Districts in Baden-Wuerttemberg

La cjartine a mostre lis logazions di ogni singul circondari in tal Stât:t:

  1. Alb-Donau (UL)
  2. Biberach (BC)
  3. Lat di Costanze (FN)
  4. Böblingen (BB)
  5. Brisgovie-Alte Foreste Nere (FR)
  6. Calw (CW)
  7. Costanze (KN)
  8. Emmendingen (EM)
  9. Enz (PF)
  10. Esslingen (ES)
  11. Freudenstadt (FDS)
  12. Göppingen (GP)
  13. Heidenheim (HDN)
  14. Heilbronn (HN)
  15. Hohenlohe (KÜN)
  16. Karlsruhe (KA)
  17. Lörrach (LÖ)
  18. Ludwigsburc (LB)
  1. Men-Tauber (TBB)
  2. Neckar-Odenwald (MOS)
  3. Ortenau (OG)
  4. Ostalb (AA)
  5. Rastatt (RA)
  6. Ravensburg (RV)
  7. Rems-Murr (WN)
  8. Reutlingen (RT)
  9. Ren-Neckar (HD)
  10. Rottweil (RW)
  11. Schwäbisch Hall (SHA)
  12. Foreste Nere-Baar (VS)
  13. Sigmaringen (SIG)
  14. Tubinga (TÜ)
  15. Tuttlingen (TUT)
  16. Waldshut (WT)
  17. Zollernalb (BL)

Insieme a ogni circondari, a son 9 citâts extracircondarialîs ca son:

Codiç in te

cjartine

Citât Superficie in km² Popolazion

1997

Popolazion 2007 Regjon
A Baden-Baden 140,18 52 672 54 853 Karlsruhe
B Friburc im Breisgau 153,06 200 519 219 430 Friburc im Breisgau
C Heidelberg 108,83 139 941 145 311 Karlsruhe
D Heilbronn 99,88 120 987 121 627 Stuttgart
E Karlsruhe 173,46 276 571 288 917 Karlsruhe
F Mannheim 144,96 310 475 309 795 Karlsruhe
G Pforzheim 98,02 118 079 119 423 Karlsruhe
H Stucarde 207,35 585 274 597 176 Stuttgart
I Ulme 118,69 115 628 121 434 Tubinga

Politiche[cambie | modifiche il codiç]

Il parlament dal Baden-Württemberg a si clame Landtag (assemblee statâl).

La politiche dal Baden Württemberg a je simpri stade dominade da le Union Cristiane Democratiche di Gjermanie (CDU) che fin tal 2011 aveve guidat duç i guviers, eccet tal 1952. Il 27 di Març 2011 invezit i eletors ai an abandonât lis coalizions Cristiano-Democratiche e di centro-diestre,par votâ une coalizion di centro-sinistre guidade dai Verts e dai socialdemocratics che ai an une magjorance asicurade da quatri sielis al parlament dal stât.

Dal 1999 al 2001, il Partit Republican al deteneve cualchi siele al Landtag.

La composizion dal Landtag dal 2011.