Laurenzi

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Nobeli - Laurenzi - rutherfordi
Lu

Lr
  

tabele periodiche, Laurenzi
Carateristichis gjenerâls
Non, Simbul chimic, Numar atomic Laurenzi, Lr, 103
Serie chimiche Metai di transizion
Grup, Periodi, Bloc 3, 7, d
Aspiet no cognossût, probabilmentri
metalic, grîs-arint
Proprietâts cognossudis
Pês atomic [262] amu
Configurazion eletroniche probabile [Rn]5f146d17s2
eletrons par nivel energjetic 2, 8, 18, 32, 32, 9, 2
Stât a temperadure ambient presumibilmentri solit

Il Laurenzi al è l’element chimic de tabele periodiche, che al à come simbul Lr e come numar atomic il 103. Al è un element sintetic, radioatîf, di vite curte, transuranic, che al aparten ae tieris raris. Il laurenzi al ven sintetizât partint dal californi e nol à aplicazion pratichis

Carateristichis[cambie | modifiche il codiç]

L'aspiet visibil dal laurenzi al è scognossût, ma al è probabilmentri di colôr blanc-arint o grîs, e metalic. Pôc si sa des propietâts chimichis dal laurenzi, ma un prin studi su pôcs atoms al à mostrât compuartaments simii ai atinidis.

Il laurenzi al è ancjemò dispes associât ae serie chimiche dai atinidis inte tabele periodiche. Purpûr, al contrari des altris tieris raris, l'element 103 al è dal bloc d, par cui par solit si lu met in cheste serie chimiche.

Storie[cambie | modifiche il codiç]

Il laurenzi al fo sintetizât pe prime volte di Albert Ghiorso, Torbjorn Sikkeland, Almon Larsh e Robert M. Latimer ai 14 di Fevrâr 1961 tai Berkeley Radiation Laboratory (che vuê si clamin Lawrence Berkeley National Laboratory) jenfri de Universitât di Berkeley in Californie. Al fo prodot bombardant 3mg di materie componude di 3 isotops dal californi, cun jons di bôr-10 e bôr-11, dentri dal Aceleradôr Lineâr di Jons Pesants (HILAC).

I nuclis trasmutâts, deventâts eletricamentri cjariâts, a forin riclamâts cuntune atmosfere di eli e metûts adun suntun nastri condutôr di ram. Chest nastri al fo po spostât par posizionâ i atoms tirâts dongje devant di une serie di rilevatôrs a stât solit. La clape di Berkeley e ripuartà che l'isotop 103-257 al fo rivelât in cheste maniere e al decjadè mandant fûr une partesele alfa a 8,6 MeV cuntune emivite di 4,2 seconts.

Intal 1967, i ricjercjadôrs di Dubna, in Russie a segnalarin che no rivarin a confermâ come 103-257 l'emetidôr de partesele alfa cun emivite di 4,2 seconts. Cheste assegnazion e je stade cambiade in Lr-258 o Lr-259. Undis isotops dal element 103 a son stâts sintetizâts, di cui chel che dure di plui al è il Lr-256 cuntune emivite di 216 minûts (po al decjât intal nobeli-256). I isotops dal laurenzi a decjadin par mieç di emission alfa, fission nucleâr spontanie o cature di eletron (ordin dal plui comun a chel mancul comun).

La origjin dal non, preferît de American Chemical Society, al è la figure di Ernest Lawrence, inventôr dal ciclotron. Il simbul Lw al fo doprât intai prins moments, par daspò jessi cambiât in Lr intal 1963. Tal Avost dal 1997 l'International Union of Pure and Applied Chemistry (IUPAC) e à ratificât il non Laurenzi e il simbul Lr dilunc un incuintri a Gjinevre, in Svuizare.