Vai al contenuto

Sigmund Freud

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Sigmund Freud tal 1926

Sigmund Freud (nassût a Freiberg in Moravie ai 6 di Mai dal 1856 – muart a Londre ai 23 di Setembar dal 1939) al è stât un miedi neurolic, psicanaliste e filosof austriac, fondatôr de psicanalisi. Al è considerât une des figuris plui impuartantis e influents dal secul XX pal so lavôr revoluzionari sul inconscient e sul disvilup de psicologje e de psichiatrie.

Firme di Sigmund Freud

Sigmund Freud al è nassût intune famee di origjin ebree a Freiberg (vuê Příbor, in Republiche Ceche), ma si è trasferît a Viene cu la famee cuant ch'al jere ancjemò un frut. Al à studiât midisine ae Universitât di Viene, specializantsi soredut in neurologjie e tal studi dal cerviel.

Freud di zovin cun sô mari (1872)

In tal 1885 al è lât a Parîs par studiâ cul famôs miedi Jean-Martin Charcot, slargjant lis sôs cognossincis su la isterie e sul ûs de pnosi come cure par lis malatiis nervosis.

Le cjase di freud , tal numar 19 de Berggasse a Viene

Tornât a Viene, Freud al à bandonât in pôc timp la ipnosi, inmaneant un gnûf metodi clinic basât su lis "associazions liberis" e su la interpretazion dai siums. Cheste gnove pratiche, clamade psicanalisi, e veve ad ôr di fâ vignî fûr i traumis platâts tal inconscient dal pazient. In tal 1899 al à publicât la sô opare plui innomenade, La interpretazion dai siums (cognossude ancje cul titul todesc Die Traumdeutung).

Freud tal 1905

Cul passâ dai agns, la sô teorie sul funzionament de ment umane, in particolâr i concets di Es, Io e Super-Io, il Complès di Edipo e la impuartance de sessualitât infantîl, a àn fat un grant scjas te societât de epoche. Freud al à tirât sù un grum di critichis, ma ancje un grant interès a nivel internazionâl, creant une scuele di scuelârs (come Carl Gustav Jung e Alfred Adler, che plui indevant si son slontanâts di lui).

In tal 1938, cun la anession de Austrie ae Gjermanie naziste (Anschluss) e la aplicazion des leçs raziâls, Freud, ormai vecjo e malât di un cancar ae massele, al à scugnût scjampâ in esili a Londre. Al è muart in Ingletiere l'an daspo', in tal 1939.

(Lis oparis a son indicadis cul titul de edizion origjinâl in todesc)

  • Die Traumdeutung (La interpretazion dai siums), Viene, 1899 (publicât cu la date dal 1900).
  • Zur Psychopathologie des Alltagslebens (Psicopatologjie de vite cuotidiane), Viene, 1901.
  • Drei Abhandlungen zur Sexualtheorie (Trê sagjos su la teorie sessuâl Viene, 1905.
  • Totem und Tabu (Totem e tabù), Viene, 1913.
  • Das Ich und das Es (L'Io e l'Es), Viene, 1923.
  • Das Unbehagen in der Kultur (Il disincomut de civiltât), Viene, 1930.

Bibliografie

[cambie | modifiche il codiç]

Leams esternis

[cambie | modifiche il codiç]