Purcit

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

Purcit (Sus Scrofa Domesticus)

Purcite cul purcitut

Il purcit o ancje suin al è un mamifar adomesteât dal ordin dai artiodatils.

Il purcit no spadât lu si clame viru, la femine purcite o scrove, il piçul purcitut e il piçul che ancjemò al tete de mari gnac.

Al è un dai animai di macel plui doprâts al mont par fâ diviars prodots: salâts, fumâts, robe insacade, etc.

I ebreus e i musulmans lu considerin impûr e no mangjin la so cjar.

Razis di purcit[cambie | modifiche il codiç]

Talianis

  • Calabrês
  • Casertane
  • Cinte Senês
  • More Romagnule
  • Neri Sicilian
  • Sardegnule

Britanichis

  • Berkshire
  • British lop
  • Gloucester Old Spot
  • Large Black
  • Large Black-white
  • Middle white
  • Oxford Sandy and black
  • Purcit a schene di mus
  • Purcit a schene di mus dal Wessex
  • Purcit galês
  • Tamworth

Rumenis

  • Băltăreț
  • Bazna
  • Blanc del Banato
  • Blanc di Rușețu
  • Neri di Strei
  • Stocli

Mioradis

  • Duroc
  • Hampshire
  • Landrace american
  • Landrace belgjic
  • Landrace danês
  • Landrance finlandês
  • Landrace francês
  • Landrace inglês
  • Landrace talian
  • Landrace norvegês
  • Landrace olandês
  • Landrace svedês
  • Landrace todesc
  • Large White
  • Maiale Yorkshire american
  • Maiale Yorkshire norvegês
  • Piétrain
  • Poland China
  • Spot

Europeanis

  • Angeln Saddleback
  • Beltsville
  • Blanc della Francia occidentale
  • Blanc de l'Ouest
  • Buntes-Bentheimer
  • Chester White
  • Cul Noir du Limousin
  • Deutsches Weideschwein
  • Gascon
  • Hereford
  • Purcit neri iberic
  • Krskopolje
  • Lacombe
  • Purcit blanc cec
  • Purcit bulgar blanc
  • Purcit celtic
  • Purcit lanôs
  • Purcit natîf lituan
  • Purcit neri bielorùs
  • Purcit neri des Canariis
  • Purcit neri di Sclavonie
  • Manchado de Jabugo
  • Mangalica
  • Negras lampinas
  • Porc Basque
  • Porc de Bayeux
  • Retintas extremeno
  • Rotbuntes Schwein
  • Schwaebisch-Hallische Schwein
  • Torbiscal
  • Turopolje

Altris

  • Bantu
  • Ba Xuyen
  • Bazna
  • Black Bentheim
  • Cantonês
  • Purcit de isule di Arapawa
  • Dermantsi
  • Purcit di Ossabaw
  • Fengjing
  • Grice
  • Hante
  • Hezuo
  • Purcit indigjen filipin
  • Jinhua
  • Kele
  • Kunekune
  • Leicoma
  • Maryland
  • Montana
  • Meishan
  • Minzhu
  • Mong Cai
  • Moura
  • Mukota
  • Purcit neri di Pechin
  • Purcit neri di Jeju
  • Neijiang
  • Ningxiang
  • Purcît pît di mûl
  • Red Wattle
  • Shen Dzu
  • Thuoc Nhieu
  • Purcit tibetan
  • Tokyo-X
  • Windsnyer
  • Wuzishan
  • Yanan
  • Zungo
  • Purcitut panze a scudiele (o vietnamite)

Curiositâts[cambie | modifiche il codiç]

Il purcit in Friûl al è leât a San Antoni parcè che i muinis de sô confraternite a fasevin lâ a tor pai paîs cualchi purcit che ducj a disfamavin e duncje la bestie e divignive une scorte di cjar pai puars o i amalâts. Di cheste pratiche dai purcits di lâ a tor al ven il mût di dî jessi come il purcit di San Antoni ven a stai passâ la zornade a torzeonâ, lâ a tor cence un obietîf.

In Friûl une volte tantis fameis a vevin un purcit di cjase sorenomenât cjacj pal rumôr che al faseve cuant che al mangjave.[1] Cheste bestie e venive copade ai 30 di Novembar (di chi il blason populâr: San Andree il purcit ta la bree).

Bibliografie[cambie | modifiche il codiç]

  1. Angelo Floramo, Forse non tutti sanno che in Friuli… , Roma, Newton Compton Editori, 2017, ISBN 978-88-227-0823-6