Primo Carnera

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.


Icono de esbozo
Icono de esbozo
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete des vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graciis di cûr!
Da la Domenica del Corriere (Domenie dal Corîr): Il torso del gigante (Il tronc dal zigant)

Primo Carnera (Secuals, 26 di Otubar 1906 - Secuals, 29 di Jugn 1967) al fo un pugjil furlan che al rivà ai siei risultâts plui alts tai agns '30.

Al jere un om fûr di misure, cui siei 2 metris e 5 centimentri par 125 chilos, dâts un grum ecezionâi in chê volte. Il prin combattiment di professionist al fo ai 12 di Setembar dal 1928, ma la svolte e fo il trasferiment in Americhe; dopo une serie di match ator pe Americhe, fin al 29 di Jugn dal 1933, cuant che al diventà campion dal mont dai pês massims. Tai agns seguints al combatè tanti altris voltis, ancje fûr dai Stâts Unîts (in Argjentine e Uruguay) par ritirâsi une prime volte tal 1938 par vie dal diabete. Carnera al tornà a la fin a Secuals dulà che al murì intal 1967.

Curiositâts[cambie | modifiche il codiç]

Al si dîs che par mostrâ trop âlt e fuart ch'al jere Carnera, il so organizatôr al veve fat disegnâ une forme cun li sôs proporzions e che al metève di fûr e di dentri i albiercs o i puescj indulà che Carnera al pasave. La comunitât furlane di Vancouver in Canada che e jere za ben furnide in chê volte, e a s'impensin ancjemó vuê de visite che Carnera al à fat ca di lôr prime de vuere. A Primo Carnera al e' intitolaat il palazet di Udin, dula' che si zue a balon tal cest.