Paîs Bas
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions. Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete des vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graciis di cûr! |
| Paîs Bas | |
| Informazions | |
| Nomenance | Koninkrijk der Nederlanden |
| Lenghe ufiziâl | olandês, frison |
| Capitâl | Amsterdam |
| Politiche | |
| Forme di guvier | Monarchie costituzionâl |
| Cjâf dal stât | Vielm Alessandri dai Paîs bas |
| Cjâf dal guvier | Mark Rutte |
| Indipendence | 26 di Lui 1581 |
| Jentrade inte ONU | 10 di Dicembar 1945 |
| Gjeografie | |
| Continent | Europe |
| Fûs orari | UTC + 1 |
| Superficie | |
| Superficie Totâl | 41.526 |
| Intal mont | 134° |
| % di aghe | 18,41% |
| Popolazion | |
| Popolazion totâl | 16.491.461 ab. |
| Intal mont | 59° |
| Densitât | 395 ab./km2 |
| Economie | |
| Monede | Euro |
| Consum energjie | 0,59 kWh/ab. |
| Domini di prin nivel | .nl |
| Prefìs tel. internazionâl | +31 |
| Plache automobilistiche | NL |
| Imni nazionâl | Wilhelmus van Nassouwe |
| Fieste nazionâl | 30 di Avrîl |
I Paîs Bas (clamâts ancje Neerlande) a son un stât de Europe che al fâs part de Union Europeane dal 25 di Març dal 1957. Il stât al confine a Bonât cu la Belgjiche e a Jevât cu la Gjermanie. Dispès e si fevele dai Paîs Bas come Olande; in veretât la Olande e je dome une regjon dal paîs.
La capitâl e je Amsterdam, ma il guvier, il parlament e la residence dal sovran a si cjatin dutis a L'Agâr (Den Haag), dulà che a an la sede ancje la Cort Internazionâl di Justizie e il Tribunâl Penâl Internazionâl.
Gjeografie
[cambie | modifiche il codiç]La carateristiche principâl de gjeografie olandese e je la planure: cirche il 50% de superficie al si cjate a mancul di un metri parsore dal nivel dal mâr. Une cjadene di dunis e dighis dilunc des cuestis e des rivis dai flums principâi a impedissin che chestis zonis a vegnin inagadis, intant che un sisteme di pompis e gjave la aghe di ploie di soreplui.
La lote par gjavâ il teritori al mâr e ai flums e je un dai temis ricorents de storie e de gjeografie olandese. Difat, une buine part dal teritori e je costituide di polders, terens discjolets al mâr o a lagunis e palûts costîrs.
Il pont plui elevât dai Paîs Bas al è il Vaalserberg (321 m s.n.m.), tal Sud-Est estrem dal paîs.
Politiche
[cambie | modifiche il codiç]Il sovran al à un rodul soredut cerimoniâl; i sôs compits principâi a son la sielte dal prin ministri e la nomine dai judiçs. Il sovran al po jessi sei un re, sei une regjine.
Il podê esecutîf al è afidât al guvier, vuidât dal prin ministri. Dal 14 di Otubar dal 2010 il prin ministri al è Mark Rutte.
Il Parlament al esercite il podê legjislatîf, e al è componût di une Cjamare Basse (150 membris) e une Cjamare Alte (75 membris), con podês ridots.
Sudivision dal Stât
[cambie | modifiche il codiç]Il Ream dai Paîs Bas al e dividut in 12 Provinciis (nerlandês: Provincies) e in comuns (nerlandês: Gemeeten). Ogni provincie a god di une autonomie esecutive.
Leams
[cambie | modifiche il codiç]| Stâts membris de Union Europeane |
|---|
