Meningjite

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.


Icono de esbozo
Icono de esbozo
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete des vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graciis di cûr!

La meningjite e je une patologjie che e stâ lant al mancul. Ogni an in Italie si contin su par ju 900 câs de variant bateriche. E je une malatie infetive une vore grivie ma che si rive a curâle cui antibiotics. La mortalitât si cjate tal 14% dai câs, in particolâr te forme fulminante, come tal câs dal Venit par colpe dal bateri Meningjicoc dal grup C. Tai ultins 7 agns in Italie a son stâts 48 piçui focolârs (cuant che a son al mancul 2 câs, in trente dîs, intun rai di 50 chilom.), la plui part tal centri nord.

L’infet lu si cjape cun contats di dongje dulà che je tante int. Nol covente disinfetâ parcè che il bateri nol rive a vivi tal ambient, ni te mangjative, ni su robe di bevi, ni su poiât sui obiets. Dut no je nissune indicazion a fâ une cure preventive cun antibiotics se no a cui che al à contats di dongje cun malâts e che dut câs, ducj i servizis publics a san ben ce fâ se e fos la bisugne.

In Friûl a son in medie trê câs ad an. Cussì a son stâts ancje tal 2007. A son interessâts chei che àn mancul di dîs agns e chei dai 14 ai 25 agns. O sin passâts di 0,5 câs par 100.000 abitants tal 1996 ai 0,3 tal 2007. No si cjacare di sotponi a la vacine i zovins furlans se no chei che van tal Venit tes zonis interessadis a la meningjite, tra i 15 e i 29 agns, par vê un tratament compagn a chei de lôr “classe” di etât. Pai plui piçui o sin in spiete de vacine universâl pai fruts dal prin e secont an di vite che ca di pôc e vignarà ancje te nestre Regjon».