Mâr Adriatic

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Imagjne satelitâr dal Adriatic

Il mâr Adriatic (par talian Mare Adriatico, par albanês Deti Adriatik, par bosniac e cravuat Jadransko more, par serp Jadransko more o Јадранско море, par sloven Jadransko morje), al è une articolazion dal Mâr Mediterani logade jenfri la penisule taliane e la penisule balcaniche. Vie pal domini de Republiche di Vignesie al jere clamât Golf di Vignesie.

Morfologjie[cambie | modifiche il codiç]

L'Adriatic al è lunc 800 km cirche e al à in medie 150 km di largjece, cuntune superficie di 132.000 km2.

La profonditât massime e rive a 1.222 metris, al larc di Bari, ma te zone setentrionâl nol supere i 300 metris di profonditât.

I principâi cors di aghe che si butin tal Adriatic a son il Po, l'Adis, la Plâf, il Lusinç, il Tiliment al Nord; la Narente, l'Aterno-Pescjare, il Sangro te Italie centrâl.

Golfs[cambie | modifiche il codiç]

I golfs plui grancj a son il Golf di Vignesie, il Golf dal Cuarnâr e il Golf di Manfredonie. Il Golf di Vignesie al ten dentri ancje il Golf di Triest, la Marine Venete, la Marine di Grau e la Marine di Maran.

Puarts[cambie | modifiche il codiç]

A son tantis lis citâts che a son bagnadis dal Adriatic: te bande setentrionâl i principâi puarts a son Vignesie, Triest e Cjaudistrie.

Viôt ancje[cambie | modifiche il codiç]

Su Wikimedia Commons al è disponibil contignût multimediâl relatîf a:

Mâr Adriatic