Linus Torvalds

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Linus Torvalds in tal 2002

Linus Benedict Torvalds (/ˈliːnəs ˈtɔːrvɔːldz/; nassût il 28 di Dicembar dal 1969 a Helsinki, Finlandie) al è un inzegnîr informatic finlandês-american [1][2] ch'al è il creatôr e, par tancj agns, principâl svilupadôr dal kernel Linux, ch'al è deventât il cûr di tancj sistemis operatîfs come Linux, Android, e Chrome OS. Al à ancje creât il sisteme di control de version distribuît Git e Subsurface, un program par planificâ escursions subacuiis. Al è stât onorât, insiemi cun Shinya Yamanaka, cul premi Millennium Technology dal 2012 dale Academie de Tecnologjie Finlandese "in ricognossince de creazion di un gnûf sisteme operatîf open source par computers ch'al à puartât a une grande difusion dal kernel Linux".[3] Al è ancje stât premiât tal 2014 cul premi IEEE Computer Society Computer Pioneer Award[4] e tal 2018 IEEE Masaru Ibuka Consumer Electronics Award.[5]

Vite e cariere[cambie | modifiche il codiç]

Prins agns[cambie | modifiche il codiç]

Linus al è nassût a Helsinki, in Finlandie, intal 1969. Al è fi dai gjornaliscj Ane e Nils Torvalds,[6] e il nevôt dal statistic Leo Törnqvist e dal poete Ole Torvalds. La so famee a fâs part dale minorance linguistiche svedese. Al è stât batiât cul non di Linus Pauling, il premi Nobel american pale chimiche, ancje se tal libri Rebel Code: Linux and the Open Source Revolution ("Codiç Ribel: Linux e le rivoluzion open source"), e je une citazion di Torvalds ca dîs:"I pensi di jessi stât clamât cussì ancje par vie di Linus dai Peanuts", chest a lu fâs mieç "Premi Nobel pe chimiche" e mieç "personaç dai cartons cule cuvierte".[7]


Torvalds al à studiât ale Universitât di Helsinki dal 1988 al 1996,[8] e a si è laureât cun un master in siencis informatichis fat tal grup di ricercje NODES.[9] Le so cariere academiche a si è fermade dopo il prin an di studi cuant che al è jentrât te brigade Uusimaa dal esercit Finlandês, te istât dal 1989, sielzint il program di 11 mês di alenament par uficiâi par vie de leve obligatorie. Sot la naie al è stât secont tenent, impegnât tai calcui balistics.[10] Torvalds al à let il libri Operating Systems: Design and Implementation ("Sistemis Operatîfs: Progjetazion e implementazion") tal cuâl Tanenbaum al descrîf MINIX, une version di Unix pensade par le didatiche. In tal 1990, tornât ale universitât, a si è metût a studià UNIX.[11] La so tesi a si intitulave Linux: A Portable Operating System ("Linux: un sisteme operatîf puartabil").[12]

Il so interès pe informatiche al è tacat cunt'un Commodore VIC-20,[13] cuant ch'al veve 11 agns in tal 1981: al à tacat a programâ in BASIC, ma pi tart al è passat a scrivi diretamentri tal lengaç machine dal processôr 6502. A nol usave il lengaç assembly.[14] Dopo dal VIC-20 al à comprât un Sinclair QL, sul cuâl al à fat un grum di modifichis, in particolâr al sisteme operatîf. "Pal fat ch'al ere masse dificil cumbinâ i programs par chel computer in Finlandie, Linus a si è scrit di bessôl un assembladôr e un editor di test"[15] pal QL, e, za ch'al ere, cualchi zugut.[16][17] Al è cognossût ancje par vê scrit une copie di Pac-Man clamade Cool Man. Il 5 di Zenâr dal 1991[18] al à comprât un computer cunt'un Intel 80386 simil a un IBM[19] prime di ricevi une copie di MINIX, ch'ai à permetût di lavorâ su Linux.

Linux[cambie | modifiche il codiç]

Il prin prototip di Linux al è stât fat public in tal 1991.[20] Le version 1.0 a è stade rilassade il 14 di Març dal 1994.[21]

Torvalds al à cognossût il Progjet GNU in tal 1991, cuant che Lars Wirzenius, student di informatiche marilenghe Svedês, al à invidât Torvalds a sintî une conference dal guru dal software libar, Richard Stallman. Torvalds al à rilassât il kernel Linux sot le licence GNU General Public License version 2 di Stallman (GPLv2).

Dopo vê visitât le Transmeta in tal 1996, Torvalds al è stât cjapât a vore te stesse aziende in Californie, la ch'al à lavorât dal Fevrâr dal 1997 fin al Jugn dal 2003. Plui indevant a si è mot ai Open Source Development Labs, ch'a si son unîs al Free Standards Group par divignî le Linux Foundation, la ch'al lavore ancjemò. Tal Jugn dal 2004, Torvalds e le so famee a son lâs a sta a Dunthorpe,in tal Oregon, par jessi pi dongje al cuartîr gjenerâl dai OSDL.

Dal 1997 al 1999, al ere dentri tal 86open par judâ a sielzi il standard pal formât dai files binaris di Linux e Unix. In tal 1999, al è stât nomenât dal MIT Technology Review TR100 come un dai 100 miôr inovadôrs sot i 35 agns.[22]


Le so mascotte a je un pinguin clamât Tux,[23] doprade une vore de community Linux come mascotte dal kernel Linux.[24]

Ancje se Torvalds al crôt che l'"open source al è l'unic mût just di scrivi software", al à dîte ancje che lui al dopre il "miôr strument adat al lavôr", ancje se al conten software proprietari.[25] In fat al è stât criticât par vê doprât BitKeeper (software proprietari) pal version control dal kernel Linux. Par chest To:rvalds al à scrit une version libare alternative a BitKeeper Git.

In tal 2008, Torvalds al doprave le distribuzion Linux Fedora parceche a veve un bon supuart ai processôrs di architeture PowerPC, processôrs che a chei agns a preferive.[26] Ancje tal 2012, int'une interviste, al à dite di doprâ Fedora.[27]

Cumò, la Linux Foundation a paie Torvalds parceche al podedi lavorà dome sul miorâ Linux.[28]

Il leam Linus/Linux[cambie | modifiche il codiç]

Al principi, Torvalds al voleve clamâ il kernel di lui svilupât Freax (union di "free" libar, "freak" particolâr, e la letare X par disi ch'al è un sisteme Unix-like), ma il so amì Ari Lemmke, ch'al aministrave il server FTP ch'al ospitave il kernel, al à clamât la cartele di Torvalds linux.

Referencis[cambie | modifiche il codiç]

[29]

  1. Citizen Linus. LWN.net (September 13, 2010).
  2. Model:Cite news
  3. Technology Academy Finland – Stem cell pioneer and open source software engineer are 2012 Millennium Technology Prize laureates. Technologyacademy.fi (April 19, 2012). Archived from the original on January 17, 2014. Retrieved on April 24, 2012.
  4. Computer-Pioneer-Award.
  5. https://www.ieee.org/documents/ibuka_rl.pdf
  6. Torvalds
  7. Model:Cite book
  8. Torvalds & Diamond 2001, p. 38, 94.
  9. NODES research group. Cs.helsinki.fi (October 16, 2008). Retrieved on March 13, 2010.
  10. Torvalds, p. 29
  11. Torvalds, p. 53
  12. Staff. The Linux Foundation. Archived from the original on April 19, 2009. Retrieved on April 24, 2012.
  13. Torvalds, pp. 6–7
  14. Model:Cite AV media
  15. Ko, Ellen (2010-09-27). Geek Time with Linus Torvalds. Google. Retrieved on 2015-11-08.
  16. Torvalds, pp. 41–46
  17. Torvalds, Linus: GMOVE. Program listing. In MikroBitti 11/1986, p. 63.
  18. Linux News. Abc.se (January 5, 1991). Retrieved on March 13, 2010.
  19. Torvalds, p. 60
  20. Model:Cite newsgroup
  21. Kernel 1.0 Source Code Release. Retrieved on October 27, 2008.
  22. 1999 Young Innovators Under 35: Linus Torvalds, 29. Technology Review (1999). Archived from the original on March 29, 2011. Retrieved on August 14, 2011.
  23. Torvalds, Linus (May 9, 1996). Re: Linux Logo prototype.. Archived from the original on May 30, 2012.
  24. Why a Penguin?. Archived from the original on January 13, 2007. Retrieved on 2009-05-19.. linux.org
  25. Model:YouTube, 9:50–10:00
  26. Morris, Richard (July 17, 2008). Linus Torvalds, Geek of the Week. Archived from the original on January 10, 2010. Retrieved on August 3, 2009.
  27. Interview with Linus Torvalds from Linux Format 163. Linux Format (November 29, 2012). Retrieved on February 3, 2014.
  28. About Us. The Linux Foundation. Retrieved on June 19, 2013.
  29. About Us. The Linux Foundation. Retrieved on June 19, 2013.