Vai al contenuto

Imbalsamazion

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Une mumie

L' imbalsamazion e je une tecniche di conservazion dai cuarps dai muarts cuintri il decadiment.

Le imbalsamazion in tal Antîc Egjit

[cambie | modifiche il codiç]

Le usance di conservâ i cuarps dai muarts jere za cognossude dai egizians, ch'a crodevîn ae vite daspo de muart. Viodint che i cuarps dai muarts, secjâs dal cjalt e dal savalon dal desert, no levîn in putrefazion, i egizians metin a pont le tecniche cognossude uê cul non di imbalsamazion. Il cuarp dal muart al vegnive disvueidât dai bugjêi, ch'e vignivin mitûs in vâs speciâi. Il cerviêl al vignive tirât vie de bande dal nâs. Une volte gjavâs i bugjêi, il cuarp al vignive lavât, sujât e mitût par un cert periodi di timp in un sâl clamât natron. Chest sâl lu sujave dal dut, fin a secjâlu. Passât chest periodi di timp, il cuarp al vignive ont cun uelîs speciâi, e bendât cun telis di lin. Jenfri lis telis a vignivin mitût ogjets puarte-fortune. Cheste operazion e vignive fate dai predîs, cun une grrande cure. Si sa che i egizians a crodevin che jere la vite daspo la muart. In te cjamare mortuarie dai faraons al e' stât cjatât dut chel ch'al podeve coventâ al faraon par presentâsi di front dal diu Osiride, ch'al pesave parsore di une balance le anime dal muart.

Imbalsamazion in Friûl

[cambie | modifiche il codiç]

A Vençon, te cripte dongje dal domo, a son conservâs 14 cuarps, de epoche dal XVIII secul, ch'e jerin soterâs tal simitieri. Chests cuarps son stâs conservâs da lis carateristichis bio-chimichis de tiare: al semee che in te tiare si cjate un fonc clamât Hypha bombicina pers ch'al a le propietât di gjavâ le aghe dai cuarps.