Ecuatôr

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

L’Ecuatôr al è la circonference massime de superficie di un cuarp celest perpendicolâr al as di rotazion e duncje ecuidistant dai pôi.

La latitudin dal ecuatôr e je 0 e nol à sens, se ci si cjate in corispondence dal ecuatôr, fevelâ di latitudin Nord o Sud. L'ecuatôr terestri al è la linie imagjinarie formade de intersezion de superficie de Tiere cuntun plan perpendicolâr cul as di rotazion terestre e che al passe pal centri.

L'Ecuatôr al divît la Tiere in doi emisferis; chel che al conten il Pôl Nord al ven clamât emisferi boreâl (o emisferi terestri Nord), biel che chel che al conten il Pôl Sud al è clamât emisferi austrâl (o emisferi terestri Sud). Ai ponts metûts sul ecuatôr ur ven assegnade latitudin 0.

L'ecuatôr terestri al fâs part, insiemi cun [[Circul Polâr Artic, Tropic dal Gjambar, Tropic dal Capricorni e Circul Polâr Antartic, dal cinc paralêi di riferiment.

La lungjece dal ecuatôr terestri e je di cirche 40.075,0 chilometris. La distance (gjeodetiche) tra l'ecuatôr e un dai doi pôi al è duncje di cirche 10000 km.

Al ecuatôr il Soreli al è tal zenit dilunc dai ecuinozis e il dì e la gnot a àn simpri une durade cuasi compagne. La fasse ator dal ecuatôr, delimitade dai doi tropics, e je chê che il Soreli, in cierts periodis dal an, si cjate tal zenit.

Al ecuatôr il Soreli al nas simpri pôc prime des 6.00 e va a mont pôc dopo des 18.00; duncje il dì di lûs al dure un pôc plui di dodis oris. Chest par vie de rifrazion de lûs solâr inte atmosfere cuant che il soreli si cjate pôc disot de linie dal orizont.

Dome dal ecuatôr al è visibil dut il cîl, e no son stelis circumpolârs: ducj i astris (lassant di bande la stele Polâr che e reste in pratiche simpri al ferme al orizont) a van a mont.