Ampere

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

L'ampere (A) e je la unitât di misure de intensitât de curint eletriche, doprade tal SI. Il non al derive di Andrè-Marie Ampèere, un dai plui grans fisics che studiarin l'eletromagnetisim.

Definizion[cambie | modifiche il codiç]

Un ampere al è chê curint costant che, se mantignude in doi condutôrs paralêi lineârs, di infinide lunghece, e sezion trasversâl trascurabil, logâts tal vueit a un metri l'un dal altri, e prodûs tra lôr une fuarce di a 2 × 10-7 newton par metri.

Corispondencis[cambie | modifiche il codiç]

L'ampere al corispuint a un coulomb par secont. Al esprim la intensitât di curint in un condutôr traviersât de cariche di un coulomb tal zîr di un secont. Al è in cualchi mût confrontabil ae cuantitât di aghe che passe intun tubul misurade in litris/secont. La cariche eletriche, o ben la cuantitât di eletrons, si esprim in amperore (Ah), che infat e misure la dimension des bateriis: la baterie de machine e conten cirche 55 Ah, chê de machine fotografiche 2.500 mAh.

Par vie de dificoltât inte misurazion des fuarcis tra doi condutôrs, al fo proponût il cussì-clamât ampere internazionâl o statampere: definît come tas di deposizion dal arint, al corispuint a 0,99985 A. Cheste unitât di misure e je però considerade ormai fûr ûs.


Tal ambit des unitâts di misure SI a valin lis paritâts:

Note: C al sta par coulomb, s par secont, V par volt, Ω par ohm e W par watt.