Agamenon

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

Agamenon (par grêc 'Ἀγαμέμνων', "tant determinât") al è une des figuris plui impuartants de mitologjie greghe. Fi dal re Atreu di Micene e de regjine Erope, al jere fradi di Menelau e cusin di Egjist. Al jere il re che al comandave ducj i rês Acheus inte spedizion cuintri Troie. Refudantsi di tornâ la sô sclave Criseide a Crise, sacerdot di Apol, al veve discjadenât la ire dal diu e causât la tremende epidemie che e decimave i siei stes soldâts. Jentrât in conflit cun Achil, lu veve ofindût, causant in cheste maniere pierditis gravis al so esercit. Infin dut câs al veve puartât i Acheus ae vitorie, concuistant Troie in graciis dal truc dal cjaval, ideât di Odisseu. Tornât in patrie cence frontâ grandis aventuris, chi al jere stât tradît di sô femine Clitemnestre che aromai si jere leade a Egjist, so amant: cussì Agamenon al è stât scanât biel che al jere ospit dal grant tratament in so onôr o, daûr di altris versions, biel che al faseve il bagn cu la femine. La sô muart e je stade svindicade siet agns dopo dai siei fîs, Eletre e Oreste.

Chê che e ven clamade "Mascare di Agamenon", scuvierte di Heinrich Schliemann tal 1876 a Micene