Scottish Fold

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.


Un ringraziament al va a cui che al à scrit chest articul.

Dut câs il test nol è scrit inte grafie normalizade; se tu puedis, modifiche la pagjine seont lis regulis che tu cjatis ca.

Model:Razza gattoIl Scottish Fold ale je une varietât di cats originarie de Scozie. Il mantel, che al domande cure frequent, al pues jessi di une grande varietât di colôrs ancje se i plui comuns a son griis (tecnicamentri si dîs "blu" pal griç scûr e "lilac" pal plui clair). Cheste tipicitât di gat e je carateristic di vê lis orelis piegnadis in front (fold in inglês). La curve des orelis e je causade di une patologjie gjenetiche clamade Osteocondrodisplasie. La trasmission e je autosomâl dominante. La curve des orelis e scomence a viodi cuant che i cuçulis a si avvicinin a la tierce sietemane di vite.

Al è sociâl e joc ancje in vite adulta e al è spes consegnât ai fruts. Al è tant affezionât al so om che al à simpri di lâ daûr di lui e al à volût dormî cun lui. Al è un grum di legjislazion cun ogni singul membris de famee cun cui al è simpri dotôr, bon e bon.

Un bracjadôr, al è une vore resistent a temperaduris bassis e al è adat a vivi in apartament, ma al è solitari par une vore di ore. Al zui cun ogjets piçui e al à tant plasût metisi tes sôs zûcs preferidis in cjamps secretis.

Lis sôs orelis particolârs a richiedin cure speciâl; la pulizia e à di jessi fate cun delicatece e rvbnmegolarementri, metint in atence il cerums che al è stât acumulade jenfri lis piezisis. Se le puliçie di sorechjis des orelis e je dismenteay il gjatScottish Fold al pues riscjâ infezionis che, te forme plui grave, a puedin comprometî la sô uditje.

Origjin[cambie | modifiche il codiç]

Intal 1961 un pastôr scozês, William Ross, al viodè un cgjat blanc dongje di Coupar Angus te regjon dal Tayside inte Scozie e al notà lis sôs stradis orelis piegnadis. Il pastôr curiôs al scomençà a domandâ informazions e al scugnivie che al jere un gjat cience origjin: e jere une feminule di non Susie e e jere di un so cjognossûht. Le mame di Susie e veve oreigns di gat blanc comm ducj. Il siôr Ross e la sô femine a si innamorarin di Susie e a decidirinus di adottâ un dai cguccioli che al parturì l'an dop; ducj a vevin chês orelis strampladis. I conjugais a àn scomençât un program par capî la frecuence di cheste peculiaritât e il risultât al è che di 76 gats nassûts tai prins trê agns di lavuôr, 421 a vevin lis orelis incjaladadis. A decidirin di clamâ la gnove raze "loup-eared", come une varietât di conidinus cun la stessie cjarateristichis. Tal 1966 i lop-eared a àn cjapât la regjistrazionis de raze intal Consei Diretîf de gjat Fanciers' Associations dal Ream Unît.