Letare ai Efesins

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

Letare ai Efesins

Efeso al jere un impuartant centri comerciâl e religjôs de antighitât che si cjatave su la cueste ocidentâl de Asie minôr.

A veve un puart che al jere metût su lis plui impuartantis viis di barat framieç Rome e l'Orient.

A veve ancje un stadi tornât a tirâ sù ai timps di Nerone e un teatri poiât intune concje ai pîts dal mont Pion. Chest al veve i sentâi di marmul e al podeve contignî cirche 25.000 spetatôrs.

Ma il plui grant edifici de citât al jere il templi di Artemide, considerât intai timps antîcs une des siet maraveis dal mont. Tant par dâ cualchi numar al somee che al sedi stât lunc 127 metrots e larc 73. Al veve 100 colonis di marmul altis 17 metrots cuntun diametri a la fonde di 1,8 metrots.

Pauli al jere stât a Efeso almancul dôs voltis e li al à vût mût di incoragjâ i cristians de congregazion locâl, ma al dè ancje testemoneance a ducj chei che al cjatave fasint vuarisions miraculosis tant di convinci ancje efesins a deventâ crodints.

Dât che Efeso a jere cognossude in chei timps come citât dulà che si praticave catramonacje, magjie, astrologjie, adorazion di Artemide, dee da fertilitât; Pauli mentri al jere in pereson a Rome, a si pensà di lôr e par rinfuarçâju ur scrivè cheste letare.

Contignût

Pauli al cjacare che l'Idiu al à in program di fâ une aministrazion mediant la cuâl al varès tirât dongje a Jesus chei sielzûts par vivi cun lui intai cîi.

Cheste aministrazion a varà il compit di gjestî i afârs su la tiere.

Al dimostre che Crist al è l'esempli di lai daûr e par fâ chest bisugne vê une gnove personalitât.

Chest al vûl dî evitâ i discors e compuartaments imorâi e riscatâ il timp e doprâlu par laudâ il Signôr.

Al spieghe po dopo come che si devi mostrâ la juste sotanance.

Al dîs che par scombati cuintri il Diaul, bisugne metisi sù une armadure spirituâl e al spieghe come che je fate.

Utilitât

A si cjatin tancj consei su come compuartâsi inte famee par ogni component, om, femine, fîs e ancje inte congregazion cui fradis.

Studiant cheste letare a si po capî ce stamp di personalitât che plâs al Idiu.

O rivin ancje a capî ce che al è il "sacri segret" che si cjate scrit inte Biblie, ven a stâi il fat di ce che l'Idiu al à provedût par tornâ a puartâ la pâs e l'unitât su la tiere.