Lenghe inglese

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Inglês (English)
Pronuncie native: /ˈɪŋglɪʃ/
Altris denominazions:
Fevelât in: Stâts Unîts, Ream Unît, Canade, Australie, e altris paîs de Comunitât britaniche des nazions.
Regjon: Europe Ocidentâl (Ream Unît, Irlande, Americhe dal Nord Stâts Unîts, Canade, e cualchi citât dal Messic), cualchi paîs de Afriche, cierts paîs de Asie, Oceanie (principalmentri Australie e Gnove Zelande)
Fevelants: 340 milions (600 milions includint chei che lu fevelin come seconde lenghe)
Posizion: 2-4 (a seconde dal metodi)
Classificazion gjenetiche: Lenghe indoeuropeane

  Gjermaniche
    Ocidentâl
      Inglês

Stât uficiâl
Lenghe uficiâl di: Australie, Bahamas, Barbados, Bermuda, Dominiche, Gibraltar, Granade, Guyana, Irlande, Gjamaiche, Gnove Zelande, Antigua e Barbuda, Sante Lucie, San Kitts e Nevis, San Vincent e lis Grenadinis, Trinitat e Tobago, il Ream Unît, cualchi stât dai Stâts Unîts e Union Europeane
Regolât di: Nissune instituzion
Dulà che e je fevelade la lenghe
Codiçs de lenghe
ISO 639-1 en
ISO 639-2 eng
SIL eng
cjale ancje: Lenghe

L'inglês o anglês (non natîf English) e je une lenghe gjermaniche ocidentâl che e je la lenghe dominante tal Ream Unît, tai Stâts Unîts e intun grum di nazions dal Commonwealth come Australie, Canade, Malte, Gnove Zelande e altris ex coloniis inglesis.

L'inglês e je al dì di vuê une des lenghis plui feveladis e scritis in dut al mont, cun cirche 380 milions di fevelants. Dome il cinês e l'Hindi e an plui fevelants, e il spagnûl al è scuasit a la pari. L'inglês e je ancje la lenghe plui fevelade di chês gjermanichis, e al ven doprât come lingua franca in tancj paîs, par vie de influence militâr, economiche e culturâl prime dal Imperi inglês e daspò, soredut tal XX secul, dai USA. La difusion de lenghe e je stade judade ancje dal cine, de musiche, de sience e tai ultins timps di Internet, par cui aromai e je plui studiade come seconde lenghe, ancje se lis altris lenghis coloniâls come il spagnûl e il francês a mantegnin une cierte impuartance in cualchi part dal mont. Vuê si scugne cognossi l'inglês intune une vore di cjamps lavoratîfs.

L'inglês al è dividût in tancj dialets diferents, di cui i plui cognossûts a son l'inglês american e l'inglês britanic, cun l'ultin che al è ancjemò considerât la variant standard di imparâ.

Tal pont di viste dal vocabolari, al è interessant viodi come, ancje se lis peraulis base a son gjermanichis, la influence dal latin e dal francês e je stade grande: lis peraulis di origjin francês a son il 28%, chês di origjin latine il 28%, chês di divignince gjermaniche dome il 25%.

Vichipedie
E esist ancje une edizion par inglês de Vichipedie