Dree Venier

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

Dree Venier (Tumieç, ai 15 di Jugn dal 1967) al è un ilustradôr, animadôr, gjornalist professionist furlan.

Tal cjamp de animazion al à lavorât cu la Mediaset, fasint animazions par programs e siglis televisivis. La plui famose e je chê di Paperissima.

Sicu vignetist al cure ogni setemane su La Vita Cattolica la rubriche «Si fâs par mût di dî» e al è stât vignetist de "L'Avvenire" dal 1997 al 1999.

Tal cjamp grafic al à realizât il progjet de riviste pai fruts in marilenghe "Alc&Cè", che ven fûr come suplement de "La Vita Cattolica", il progjet grafic dal mensîl bilengâl «Int» pal Istitût Ladin Furlan (tal 2001) e la gnove version dal cuindisinâl talian sloven «Dom» (tal 2006).

Tantis lis sôs produzions e ideazions di personaçs cui fumuts che si esprimin par furlan, come Capitan Cjargne (1996, ed. La patrie dal Friûl), la Acuile de Patrie (jessude sul setemanâl «La Vita Cattolica» tal 1998 e daspò doprade de Universitât di Udin pai siei manifescj) e i Gnognosaurs, che a son publicâts su la riviste Alc&Cè. Al è tra i fondadôrs de fanzine a fumuts in marilenghe "Pipins". Tal 1996 al à curât la realizazion di sîs libruts di formât 'milfrancs' dal non "Fregul", che a tratin i diviers aspiets de culture e storie furlane. Dal 1999 al è a vore a Milan lì de "RCS - Rizzoli/Corsera" tant che infografic pal "Corriere della Sera" e la "Gazzetta dello Sport".

Tal Zenâr 2004 al vierç «ILfurlanist», il prin blog su internet scrit dal dut in marilenghe che al sierarà tal 2008 .

Simpri tal 2004 al realize insiemit al grup musicâl dai Beât Lès "Tratôr Zâl", une ironiche version di «Yellow Submarine» dai Beatles; cheste opare multimediâl e je componude di un libri ilustrât, cun dentri ancje un CD cun 15 gnovis cjançons e un video a pipins animâts.

Dal Setembar dal 2006 al jentre inte redazion dal gjornâl La patrie dal Friûl, e daspò de muart dal diretôr, pre Toni Beline, al ven nomenât diretôr. Cul prin numar dal 2010 al lasse la direzion a Dree Valcic.

Il prin di dicembar 2009 al jes il prin libri-racuelte des strichis dai Gnognosaurs. Ai 16 di Novembar 2010 al ven fûr in librerie «I Gnognosaurs2», il segont libri des storiis dai Gnognosaurs.

Ae fin di Novembar 2011 al ven fûr il tierç libri dai Gnognosaurs, «Gnognowood». Ai prins dal 2012 e ven editade la traduzion dal prn libri in lenghe sarde, cul titul di «Is Gnognosaurs» (trad. Ivo Murgia), e ae fin dal an al ven fûr l'albo di colorâ «Colore Gnognowood».

Leams esternis[cambie | modifiche il codiç]