Calendari ebraic

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

I Israelitis a dopravin un calendari basât su le lune.

Un an al jere fat di dodis mês lunârs e al veve cirche undis dîs mancul dal an solâr.

Par compensâ la diference a vignivin zontâts cetancj dîs ogni an o un mês ogni cetancj ains.

I nons dai mês a jerin:

NISAN (Abib)[cambie | modifiche il codiç]

Prin mês lunâr dal calendari sacri ebraic e al corispuindeve a un toc di març e di avrîl dal nestri calendari. Al jere un mês avonde frêt e al coincideve cu la fin de stagjon des ploiis. Inte riviere si scomençave za la seseladure dal vuardi.

Il cutuardis di chest mês Jesus a si riunì cui dodis apuestui pe celebrazion de ultime cene, prime di murî.

IYYAR (Ziv)[cambie | modifiche il codiç]

Non dal secont mês lunâr dal calendari sacri ebraic. Al corispuint a un toc di avrîl e di mai dal nestri calendari. Al jere clamât ancje "ziv" che al significhe "lusorôs" parcè che al jere il mês de sfloridure. A si scomençave la seseladure dal forment.

In chest mês [srwwj

SIVAN[cambie | modifiche il codiç]

Tierç mês lunâr dal calendari sacri ebraic e al corispuindeve a un toc di mai e di jugn dal nestri calendari. A jere l'inizi de stagjon sute. A si tiravin su i fîcs primiedis e di lunc la riviere ancje i miluçs.

In chest mês, la seste zornade, a si celebrave la fieste de Pentecostis.

TAMMUZ[cambie | modifiche il codiç]

Non dal cuart mês lunâr dal calendari sacri ebraic e al corispuindeve a un toc di jugn e di lui dal nestri calendari. Al è avonde curiôs che i ebreus a doprassin chest non, parcè che Tammuz al jere il non di une divinitât di Babilonie, e partant pagane par lôr. Forsi parcè che in chel periodi i ebreus a jerin un popul sotan e partant costrets a vê relazions cun potencis forestis.

Al jere il mês che al coincideve cun il periodi da cressint calôr estîf. Su lis vîs e començave a madurî la prime ue.

AB[cambie | modifiche il codiç]

Non dal cuint mês lunâr e al corispuint a un toc di lui e di avost dal nestri calendari. Il significât dal non al è dubiôs, parcè che inte scrituris al è simpri nomenât come "cuint mês". Al è il mês plui cjalt dal an e in chest periodi a començavin lis vendemis.

ELUL[cambie | modifiche il codiç]

Non dal sest mês lunâr e al corispuint a un toc di avost e di setembar dal nestri calendari. Al jere il mês che al puartave a concludi la stagjon estive. In chest periodi e jere ancjemò in côrs la vendeme e viers la fin dal mês al jere bielzà pront il vin gnûf. A si tiravin sù in chest periodi ancje i datui e i fîcs.

TISHRI (Etanim)[cambie | modifiche il codiç]

Intal calendari ebraic al jere il setim mês corispuindint a un toc di setembar e di otubar dal nestri calendari. Il non al significhe "inizi dal an" di fat al jere pai ebreus il prin mês dal an sacri. Al jere il timp intal cuâl a començavin a colâ lis primis ploiis e ancje cuant che si scomençavin lis primis araduris.

HESHVAN (Bul)[cambie | modifiche il codiç]

Otâf mês dal calendari sacri lunâr e al corispuindeve a un toc di otubar e di novembar dal nestri calendari. Il tiermin al significave "prodot". Al jere un mês de Sierade e in chest periodi a si semenave vuardi e forment e inte Galilee a si tiravin sù lis ulivis. Al scomençave ancje il ritirament dai greis al cuviert.

CHISLEV[cambie | modifiche il codiç]

Non dal novesim mês lunâr ebraic corispuindint a un toc di novembar e di dicembar dal nestri calendari. Al jere un mês invernâl, une vore frêt e ploiôs.

TEBET[cambie | modifiche il codiç]

Non dal decim mês lunâr ebraic corispuindint a un toc di dicembar e di zenâr dal nestri calendari. Po stai che il non al vegni fûr da "infondâsi". Si da il câs che lis bondantis ploiis in chest periodi a rindevin il teren pantagnôs. Ancje se no di spes lis stradis a podevin jessi blocadis par vie di neveadonis. Il fat che chest mês nol fos adat par viazâ e ancje un mês durant il cuâl i pastôrs no varessin tignût lis lôr mandriis al viert di gnot, al fas suponi a cualchidun che nol po jessi stât il mês in cui al è nassût Jesus.

SEBAT[cambie | modifiche il codiç]

Non dal decimprin mês lunâr dal calendari sacri ebraic e al corispuindeve a un toc di zenâr e di fevrâr dal nestri calendari.

Al jere il periodi di cirche metât Invier. Un mês avonde ploiôs, ma za i mandolârs a començavin a sflorî e a anunciâ la Vierte.

ADAR[cambie | modifiche il codiç]

Non dal decimsecont mês lunâr dal calendari sacri ebraic e al corispuindeve a un toc di fevrâr e di març dal nestri calendari.

E finive le stagjon invernâl e intes planis cjaldis a si tiravin jù i narançs e i limons.