Winston Churchill

Winston Leonard Spencer Churchill (Woodstock, 30 di Novembar dal 1874 – Londre, 24 di Zenâr dal 1965) al fo un politic, storic, militâr e gjornalist britanic. Al è cognossût in dut il mont par jessi stât il President dal Guvier (Prin Ministri) dal Ream Unît dilunc de Seconde Vuere Mondiâl (dal 1940 al 1945 e po dopo ancje dal 1951 al 1955), deventant il simbul de resistence cuintri la Gjermanie naziste.
Tal 1953 al fo onorât ancje cul Premi Nobel par la Letterature par i siei scrits storics e par la sô straordenarie abilitât oratorie.
I primis agns e la cariere militâr
[cambie | modifiche il codiç]Nassût inte nobile famee dai ducs di Marlborough, Churchill al frecuente l'academie militâr di Sandhurst. Al scomence la sô cariere come uficiâl de armade e gjornalist dal front, scombatint in Indie, in Sudan e inte Vuere boere inte Afriche dal Sud, dulà che al deventâ famôs par jessi sbeasât da un cjamp di presonîrs boers.
Entrât in politiche tal 1900 col Partît Conservatôr (passant ancje par un periodi cui Liberâi), al esercite diviersis carichis di guvier. Tal 1915, dilunc de Prime vuere mondiâl, al fo il responsabil dal faliment de Cjampagne di Gallipoli, un drame militâr che lu costrinzê a molâ il guvier par un periodi e a lâ a combati tal front francês.
Il rûl in te Seconde Vuere Mondiâl
[cambie | modifiche il codiç]Intai agns '30, Churchill al fo un dai pôcs a capî subit il pericul de cjapade dal podê di Adolf Hitler, criticant in mût furiôs la politiche di appeasement (pâs a ducj i coscj) dal so predecessôr Neville Chamberlain.
Ai 10 di Mai dal 1940, cul sbarc de invasion todescje de France, Churchill al fo nomenât Prim Ministri. In chê ocasion, al fâs il famôs discors dancje al Parlament dulà che al prometê dome "sanc, fadiis, lagrimis e sudôr" (*"blood, toil, tears and sweat"*).
Sut la sô vuide, il Ream Unît al resist di bessôl tal moment plui scûr de vuere, vinçint la Bataie de Inglatiere cuitris i bombardaments de Luftwaffe. Churchill al fo brâf a tessi un'aleance strategjiche cui Stâts Unîts di Americhe di Roosevelt e cun la Union Sovietiche di Stalin, partecipant des conferencis di Teheran, Jalta e Potsdam par decîdi la rute dal conflit e la division dal mont daspo' de vuere.
Il dopovuere e il "Cortin di Fier"
[cambie | modifiche il codiç]Ancje se al veve vinçût la vuere, Churchill al perdê lis elezions dal 1945 cuitris i Laboriscj. Tal 1946, intun famôs discors a Fulton (Stâts Unîts), al creâ la metafore dal "Cortin di Fier" (*Iron Curtain*) par indicâ la division de Europe e l'inizi de Vuere Frede cuitri il bloc sovietic.
Al tornâ al podê tal 1951, siriânt la sô esperience politiche tal 1955 par vie de etât e de salût. Al mûr a Londre tal 1965 a 90 agns, e par lui al fo organizât un funerâl di Stât in grant stîl, un dai plui sflandorôs de storie moderne.
Bibliografie (par talian)
[cambie | modifiche il codiç]- Winston Churchill, La seconda guerra mondiale, 6 volums, Milan, Mondadori, 1948-1954.
- John Lukacs, Il duello: 10 maggio - 31 luglio 1940. Wikipedia: Churchill e Hitler, Milan, Longanesi, 1990.
- Roy Jenkins, Churchill, Milan, Leonardo, 2002.
Leams esternis
[cambie | modifiche il codiç]- La vuast de Enciclopedie Treccani su Winston Churchill (par talian)
- Sît de The International Churchill Society (par inglese) - Racolte dretis di ducj i siei discors, scrits e fotografiis storichis.