Velociraptor
Velociraptor (ven a stâi "lari svelt" o "rapaç svelt") al è un gjenar estint di dinosaur dromaeosaurit carnivar vivût tal Cretaceu superiôr, cirche 75-71 milions di agns fa in chel che al dì di vuê al è il desert dal Gobi, in Mongolie.

L’adult al misurave 1,8-2,07 metris di lungjece, 0,5 metris di altece ae schene, e pesave15-19 chilos. Al presentave lis plumis, une lungje code rigjide e une sgrife a sesule su lis çatis daûr.
Daspò dal Tyrannosaurus, i Velociraptor a son i seconts dinosaurs carnivars plui innomenâts, principalmentri in gracie al lôr rûl di sassins scaltris e dispietâts tal romanç Jurassic Park (1990) di Michael Crichton e al so adatament tal cine dal 1993, diret di Steven Spielberg. I "raptor" tirâts jù in Jurassic Park a son modelâts in veritât sul Deinonychus, un dromaeosaurit di plui grande dimension dal Velociraptor. Intun moment dal libri e dal film, i paleontolics protagoniscj a ripuartin ae lûs un scheletri tal Montana, al contrari dal mont reâl dulà che il Velociraptor al è stât cjatât dome in Mongolie, ma coerent cun la distribuzion dai rescj di Deinonychus. Cun di plui cuant che al è vignût fûr il film no di saveve che i “raptor” a vevin lis plumis e par chest tal imagjinari comun a son restâts plui someants a grandis lisiertis.