Vai al contenuto

Triton (satelit)

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Triton oservât de sonde spaziâl Voyager 2 tal 1989 (colôrs reâi).

Triton (simbul: ♆ Ⅰ) al è il plui grant dai satelits naturâi dal planet Netun e, par dimensions, al è la setime lune plui grande di dut il Sisteme Solâr. Al è stât scuviert tal 1846 dal astronom inglês William Lassell, dome 17 dì daspò de scuviarte dal planet.

La sô carateristiche plui inmaneade e unica e je la sô orbite retrograde (al zire in direzion contrarie rispiet a la rotazion de Netun), un câs unic jenfri ducj i satelits maiôrs dal Sisteme Solâr, che al prove la sô origjin di corp caturât de Cinturie di Kuiper par vie de gravitât dal planet.

Storie de scuviarte

[cambie | modifiche il codiç]

Triton al è stât scuviert ai 10 otubar dal 1846 de astronom William Lassell par mieç dal sô telescopi, dome 17 dì daspò che Netun al jere stât cjatât a Berlin de astronom Galle.

Il non al ven de figure mitologjiche di Triton, un diu dal mâr de mitologjie greche, fi di Poseidon (Netun par i romans). Chest non al fo proponût de astronom Camille Flammarion tal 1880, ma al è jentrât tal ûs costant dome te metât dal secul XX; prime di chel moment, al jere cognossût semplizementri come "il satelit di Netun".

Carateristichis fisichis

[cambie | modifiche il codiç]

Triton al è un corp celest estremamentri frêt e glaçât, cun temperature in superficie che a colin fintremai a -235 °C (38 K), il che lu rint un dai lûcs plui frêts de dut il Sisteme Solâr.

Struture e composizion

[cambie | modifiche il codiç]

La sô densitât medie e je di cirche 2,06 g/cm³, segn che la sô struture drentri e je formâde par lo plui di rocie, a difarence des altris lunis dal Sisteme Solâr esterni che a son squasi dutis di glace:

Un 70% di rocie e silicâts, formand un grant nuclui metalic-cretôs.

Un 30% di glace di aghe, azot e metan, che a formon il mantiel e la scusse de bande di fûr.

Crijovulcanis (vulcanis di glace)

[cambie | modifiche il codiç]

A difarence di altris cuarps celests glaçats e "morts", Triton al à une superficie zovine e gjeologicamentri atîve. La sô superficie e presenta pochis cratêrs di impat e grandis zonis vulcanichis unichis:

Tereno a scusse di melon (cantaloupe terrain): Une grande regjon caraterizade di decolaments, canions e sbalçs di glace, che a somein in mût frapant a la scusse di un melon.

Geysers di azot: La sonde Voyager 2 e à fotografât e scuviert geysers atîfs che a butin fûr azot gassôs e polvars carbonosis scuris fintremai a 8 km de altece, che a si sdrandulin dilunc de debole atmosfere gjenerant strisciis lungjs su la croste de lune.

Triton al à une atmosfere une vore sutil (rarefate) di azot (N2), cun piçulis traciis di metan e monossît di carboni parsore de superficie. Cheste sfele di gas e ven creâde dal cjalt dal Soreli che al fâs vaporâ lis glaces de superficie; cuant che il planet al si distanzie o al colas de bande scure, i gas si glaçan di gnûf e a colin come nêf su la superficie.

Rotazion e orbite retrograde

[cambie | modifiche il codiç]

La sô orbite e je la sô carateristiche plui studiâde de sience:

  • Rotazion retrograde: Triton al zire ator di Netun in direzion contrarie rispiet a la rotazion dal planet. Chest al è la prove decisive che Triton nol è nassût cul planet, ma al jere un ogjet de Cinturie di Kuiper caturât de violentis fuarcis de gravitât de Netun.
  • Rotazion sincrone: Triton al è blocât de maree gravitazionâl, duncje al fâs un riondât complet sul sô as tal stes timp de sô orbite (5,877 dì), mostrând simpri la stesse muse a Netun.
  • Destin orbitâl: Par via de sô orbite retrograde e de vicinance, lis fuarcis de maree a fâs sghidâ Triton simpri plui daprûf al planet. Si calcole che jenfri 1,4 e 3,6 miliarts di agns, Triton al passarà il limit di Roche e al varà di fâsi deforma e sdrandulâ, formant un gnûf e spetacolâr anel di jere e rocie ator de Netun.

La sole sonde terestre che e à visitât e fotografât il satelit e je:

  • Voyager 2 (1989): La sonde e à fat un storic passâ ai 25 di Avost dal 1989, sglisind detais fondamentâi de sô geologjie, dal cjamp magnetic, la sô sutil atmosfere e confermand la presence di crijovulcanis atîfs su la sô superficie.

Dâts statistics

[cambie | modifiche il codiç]
Parametri Valôr
Distanza medie di Netun 354 759 km
Periodi orbitâl -5,877 dì (sincron e retrogrado)
Diametri 2 706,8 km
Masse 2,14 × 1022 kg
Gravitât in superficie 0,779 m/s² (0,079 g)
Densitât medie 2,061 g/cm³
Sisteme solâr
SoreliMercuriBielestele/VenereTiereMartJupiterSaturniUranNetunPluton
LuneCinturie di asteroidsIoEuropeGanimedeCalistTitanTritonCinturie di KuiperNûl di Oort

FobosDeimosSatelits di JupiterSatelits di SaturniSatelits di UranSatelits di NetunCaront