Triton (satelit)

Triton (simbul: ♆ Ⅰ) al è il plui grant dai satelits naturâi dal planet Netun e, par dimensions, al è la setime lune plui grande di dut il Sisteme Solâr. Al è stât scuviert tal 1846 dal astronom inglês William Lassell, dome 17 dì daspò de scuviarte dal planet.
La sô carateristiche plui inmaneade e unica e je la sô orbite retrograde (al zire in direzion contrarie rispiet a la rotazion de Netun), un câs unic jenfri ducj i satelits maiôrs dal Sisteme Solâr, che al prove la sô origjin di corp caturât de Cinturie di Kuiper par vie de gravitât dal planet.
Storie de scuviarte
[cambie | modifiche il codiç]Triton al è stât scuviert ai 10 otubar dal 1846 de astronom William Lassell par mieç dal sô telescopi, dome 17 dì daspò che Netun al jere stât cjatât a Berlin de astronom Galle.
Il non al ven de figure mitologjiche di Triton, un diu dal mâr de mitologjie greche, fi di Poseidon (Netun par i romans). Chest non al fo proponût de astronom Camille Flammarion tal 1880, ma al è jentrât tal ûs costant dome te metât dal secul XX; prime di chel moment, al jere cognossût semplizementri come "il satelit di Netun".
Carateristichis fisichis
[cambie | modifiche il codiç]Triton al è un corp celest estremamentri frêt e glaçât, cun temperature in superficie che a colin fintremai a -235 °C (38 K), il che lu rint un dai lûcs plui frêts de dut il Sisteme Solâr.
Struture e composizion
[cambie | modifiche il codiç]La sô densitât medie e je di cirche 2,06 g/cm³, segn che la sô struture drentri e je formâde par lo plui di rocie, a difarence des altris lunis dal Sisteme Solâr esterni che a son squasi dutis di glace:
Un 70% di rocie e silicâts, formand un grant nuclui metalic-cretôs.
Un 30% di glace di aghe, azot e metan, che a formon il mantiel e la scusse de bande di fûr.
Crijovulcanis (vulcanis di glace)
[cambie | modifiche il codiç]A difarence di altris cuarps celests glaçats e "morts", Triton al à une superficie zovine e gjeologicamentri atîve. La sô superficie e presenta pochis cratêrs di impat e grandis zonis vulcanichis unichis:
Tereno a scusse di melon (cantaloupe terrain): Une grande regjon caraterizade di decolaments, canions e sbalçs di glace, che a somein in mût frapant a la scusse di un melon.
Geysers di azot: La sonde Voyager 2 e à fotografât e scuviert geysers atîfs che a butin fûr azot gassôs e polvars carbonosis scuris fintremai a 8 km de altece, che a si sdrandulin dilunc de debole atmosfere gjenerant strisciis lungjs su la croste de lune.
Atmosfere
[cambie | modifiche il codiç]Triton al à une atmosfere une vore sutil (rarefate) di azot (N2), cun piçulis traciis di metan e monossît di carboni parsore de superficie. Cheste sfele di gas e ven creâde dal cjalt dal Soreli che al fâs vaporâ lis glaces de superficie; cuant che il planet al si distanzie o al colas de bande scure, i gas si glaçan di gnûf e a colin come nêf su la superficie.
Rotazion e orbite retrograde
[cambie | modifiche il codiç]La sô orbite e je la sô carateristiche plui studiâde de sience:
- Rotazion retrograde: Triton al zire ator di Netun in direzion contrarie rispiet a la rotazion dal planet. Chest al è la prove decisive che Triton nol è nassût cul planet, ma al jere un ogjet de Cinturie di Kuiper caturât de violentis fuarcis de gravitât de Netun.
- Rotazion sincrone: Triton al è blocât de maree gravitazionâl, duncje al fâs un riondât complet sul sô as tal stes timp de sô orbite (5,877 dì), mostrând simpri la stesse muse a Netun.
- Destin orbitâl: Par via de sô orbite retrograde e de vicinance, lis fuarcis de maree a fâs sghidâ Triton simpri plui daprûf al planet. Si calcole che jenfri 1,4 e 3,6 miliarts di agns, Triton al passarà il limit di Roche e al varà di fâsi deforma e sdrandulâ, formant un gnûf e spetacolâr anel di jere e rocie ator de Netun.
Esplorazion
[cambie | modifiche il codiç]La sole sonde terestre che e à visitât e fotografât il satelit e je:
- Voyager 2 (1989): La sonde e à fat un storic passâ ai 25 di Avost dal 1989, sglisind detais fondamentâi de sô geologjie, dal cjamp magnetic, la sô sutil atmosfere e confermand la presence di crijovulcanis atîfs su la sô superficie.
Dâts statistics
[cambie | modifiche il codiç]| Parametri | Valôr |
|---|---|
| Distanza medie di Netun | 354 759 km |
| Periodi orbitâl | -5,877 dì (sincron e retrogrado) |
| Diametri | 2 706,8 km |
| Masse | 2,14 × 1022 kg |
| Gravitât in superficie | 0,779 m/s² (0,079 g) |
| Densitât medie | 2,061 g/cm³ |
| Sisteme solâr |
|---|
| Soreli • Mercuri • Bielestele/Venere • Tiere • Mart • Jupiter • Saturni • Uran • Netun • Pluton |
| Lune • Cinturie di asteroids • Io • Europe • Ganimede • Calist • Titan • Triton • Cinturie di Kuiper • Nûl di Oort
Fobos • Deimos • Satelits di Jupiter • Satelits di Saturni • Satelits di Uran • Satelits di Netun • Caront |