I: diferencis tra lis versions

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
JAnDbot (Discussion | contribûts)
p Robot: o zonti: af, fa, ht, ka, lt, lv, ms, nrm, qu, uk, vo o cambii: id
p Robot: o zonti: ast:I, be:I, літара
Rie 43: Rie 43:
[[ar:I]]
[[ar:I]]
[[arc:I]]
[[arc:I]]
[[ast:I]]
[[az:I]]
[[az:I]]
[[be:I, літара]]
[[br:I (lizherenn)]]
[[br:I (lizherenn)]]
[[bs:I]]
[[bs:I]]

Revision dai 4 di Lui 2008 a lis 03:37

I
I
Alfabet latin
Aa Bb Cc Dd
Ee Ff Gg Hh Ii Jj
Kk Ll Mm Nn Oo Pp
Qq Rr Ss Tt Uu Vv
Ww Xx Yy Zz


I al è il decim segn dal alfabet furlan.


Storie

Jeroglific Proto-semitic Fenici Grec Etrusc
D36

Tes lenghis semitichis, la letare Yodh e rapresentave probabilmentri un braç e une man, derivant dal jeroglific. Il semitic al conservà dome un sun semi-consonantic \j\ (come te peraule aiar), dât che la peraule che e significave "braç" e iniziave probabilmentri cun chest sun. La letare e podeve par altri conservâ il sun vocalic \i\ te pronuncie des peraulis stranieris.

Il grec al derivà di cheste letare la jote, une vocâl curte. E passà in chest mût, cence mudâ, al alfabet etrusc e infin a chel latin. Il punt parsore de letare al è di origjin medievâl, creât par distingui la letare i da la u, m e n.

Significâts

Chimiche

  • I al è il simbul dal jodi

Fisiche

Matematiche

Traspuarts

  • I al è la targhe automobilistiche internazionâl de Italie.