I: diferencis tra lis versions
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
p Robot: o zonti: af, fa, ht, ka, lt, lv, ms, nrm, qu, uk, vo o cambii: id |
p Robot: o zonti: ast:I, be:I, літара |
||
Rie 43: | Rie 43: | ||
[[ar:I]] |
[[ar:I]] |
||
[[arc:I]] |
[[arc:I]] |
||
[[ast:I]] |
|||
[[az:I]] |
[[az:I]] |
||
[[be:I, літара]] |
|||
[[br:I (lizherenn)]] |
[[br:I (lizherenn)]] |
||
[[bs:I]] |
[[bs:I]] |
Revision dai 4 di Lui 2008 a lis 03:37
|
I al è il decim segn dal alfabet furlan.
Storie
Jeroglific | Proto-semitic | Fenici | Grec | Etrusc | ||
---|---|---|---|---|---|---|
|
Tes lenghis semitichis, la letare Yodh e rapresentave probabilmentri un braç e une man, derivant dal jeroglific. Il semitic al conservà dome un sun semi-consonantic \j\ (come te peraule aiar), dât che la peraule che e significave "braç" e iniziave probabilmentri cun chest sun. La letare e podeve par altri conservâ il sun vocalic \i\ te pronuncie des peraulis stranieris.
Il grec al derivà di cheste letare la jote, une vocâl curte. E passà in chest mût, cence mudâ, al alfabet etrusc e infin a chel latin. Il punt parsore de letare al è di origjin medievâl, creât par distingui la letare i da la u, m e n.
Significâts
Chimiche
- I al è il simbul dal jodi
Fisiche
- I al è doprât come variabile de curint eletriche.
Matematiche
- I tai numars romans al indiche il numar 1.
Traspuarts
- I al è la targhe automobilistiche internazionâl de Italie.