Letare ai Galazians: diferencis tra lis versions

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
p robot Adding: ar, ca, de, en, es, fi, fr, id, it, ja, jv, la, nl, no, pl, pt, ru, sm, sr, sv, tr, zh
p robot Removing: tr:Galatlar
Rie 62: Rie 62:
[[sr:Посланица Галатима]]
[[sr:Посланица Галатима]]
[[sv:Galaterbrevet]]
[[sv:Galaterbrevet]]
[[tr:Galatlar]]
[[zh:加拉太書]]
[[zh:加拉太書]]

Revision dai 23 di Mar 2007 a lis 18:53

Letare ai Gjalats

La Galazie e jere une provincie romane che a ocupave la part centrâl de Asie minôr.

Inte part setentrionâl a 'ndi jere la citât di Ancyra, vuê clamade Ankara, la capitâl de Turchie.

Al somee che il non al vegni fûr de popolazion dai celts che a provignivin de Galie e a si jerin stabilîts inte regjon e che i grêcs a clamavin "galàtai".

Lis congregazions de Galazie a lis cuâl l'apuestul Pauli a si rivolzè, daur che al somee a cjapavin dentri chês di Antiochie di Pisidie, Iconi, Listre e Derbe.

I gjalats a vevin assimilât une fuarte influence dai gjaii o celts che ju invaderin, i cuai a jerin considerâts un popul violent e barbar. Ancjemò a jerin dipenzûts come un popul superstiziôs e cuntune religjon une vore cerimoniâl.

Par chest motîf Pauli al scrivè la letare, par che chei cristians no si slontanassin de rude adorazion.

Ancjemò, lis congregazions a cjapavin dentri ancje tancj convertîts dal judaisim che a continuavin a ritignî inmò impuartant la Leç mosaiche.

Al è evident che la letare a veve il fin di impedî i fals insegnaments e rinfuarçâ i fradis di chês congregazions.

Contignût

Fin dal principi Pauli al difint il so apuestulât, ribatint che la so nomine no jere di origjin umane, ma a vignive dal Crist, come pûr la buine gnove che lui al predicjave.

Al conferme che si è declarâts juscj no par lis oparis de Leç, ma dome par la fede in Crist e chest a vevin fat i gjalats.

Al incoragje a mostrâ i prodots dal spirit dal Idiu inte proprie vite svuincant lis oparis de cjâr.

Al specifiche che bisugne tirâ sù cuntun spirit di bonfâ ognidun che al fâs un pas fals; ma ognidun personalmentri al devi puartâ il so caric di responsabilitât.

Utilitât


Nus mostre Pauli come il vigjil apuestul des nazions, simpri pront a batisi a favôr dai interès dei soi fradis.

Strabon esempli par ducj in particolâr par chei che a cjapin la diretive inte glesie, simpri pronts a combati i fals insegnaments.

O capin che o sin declarâts juscj dome in base a la fede.

E je une letare che nus jude a comprindi tancj ponts dotrinâi.

Nus identifiche in maniere inecuivocabil che la Sepe dal Ream al è il Crist.

Un vigorôs avertiment al ven dât a chei che a pratichin lis oparis de cjâr (Ga 5:19-21): no ereditaran il Ream dal Idiu. Partant nus sburte a produsi il prodot dal spirit (Ga 5:22-23)