Varon: diferencis tra lis versions

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Udine2812 (Discussion | contribûts)
Etichetis: Modifiche da mobil Modifiche dal web pal mobil
Udine2812 (Discussion | contribûts)
Etichetis: Modifiche da mobil Modifiche dal web pal mobil
Rie 3: Rie 3:


==Biografie==
==Biografie==
Nassût a [[Rieti]] tal [[116 p.d.C.]], al fo rilêf di personaçs innomenâts, come [[Aç]], [[Eli Stilon]] e, a [[Atene]], il [[filosofie|filosof]] [[stoicisim|stoic]] [[Antioc di Ascalone]]. [[Cuestôr]] tal [[85 p.d.C.|85]] e po ancje [[tribun de plebe]], fra l'[[84 p.d.C.|84]] e l'[[82 p.d.C.|82]] si parà in [[Grecie antighe|Grecie]] par scjampâ dal [[consolât]] di [[Gai Mari|Mari]] e [[Luci Corneli Cine|Cine]]. Al fo simpri un sostignidôr di [[Pompeu]], ancje se nol preseà par nuie la sozie cun [[Juli Cesar]], e i vuidà [[legion]]s te [[vuere]] cuintri [[Sertori]] ([[76 p.d.C.|76]] - [[72 p.d.C.|72]]), in chê cuintri i [[pirat]]s ([[67 p.d.C.|67]]) e in chê cuintri [[Cesar]] ([[49 p.d.C.|49]] - [[45 p.d.C.|45]]); biel che al jere [[legât]] in [[Spagne]], tal [[49 p.d.C.|49]], viodint che la [[regjon]] jere aromai tes [[man]]s di [[Cesar]] e che nol jere cirot, al butà jù lis [[arme|armis]] al nemì e po al rivà lì di [[Pompeu]] a [[Duraç]], forsit par fâ di missete). Al dispiet de batude te [[vuere]], al mantignì rapuarts cun [[Cesar]], che tal [[46 p.d.C.]] i dè di meti su la prime [[biblioteche]] publiche di [[Rome]]; po il proget lè in [[brût]] pe [[muart]] dal [[ditadôr]]. Stant che [[Marc Antoni]] lu veve in asse, Varon puartà la [[piel]] fûr di chei [[an|agns]] borascjôs in gracie de salvifiche intervenzion di [[August]], che i gjavà la [[proscrizion]] che i veve mignestrât chel altri. I ultins [[an|agns]] de sô [[vite]] i avodà a scrivi, seguintant fin al [[27 p.d.C.|27]], cuant che al murì.
Nassût a [[Rieti]] tal [[116 p.d.C.]], al fo rilêf di personaçs innomenâts, come [[Aç]], [[Eli Stilon]] e, a [[Atene]], il [[filosofie|filosof]] [[stoicisim|stoic]] [[Antioc di Ascalone]]. [[Cuestôr]] tal [[85 p.d.C.|85]] e po ancje [[tribun de plebe]], fra l'[[84 p.d.C.|84]] e l'[[82 p.d.C.|82]] si parà in [[Grecie antighe|Grecie]] par scjampâ dal [[consolât]] di [[Gai Mari|Mari]] e [[Luci Corneli Cine|Cine]]. Al fo simpri un sostignidôr di [[Pompeu]], ancje se nol preseà par nuie la sozie cun [[Juli Cesar]], e i vuidà [[legion]]s te [[vuere]] cuintri [[Sertori]] ([[76 p.d.C.|76]] - [[72 p.d.C.|72]]), in chê cuintri i [[pirat]]s ([[67 p.d.C.|67]]) e in chê cuintri [[Cesar]] ([[49 p.d.C.|49]] - [[45 p.d.C.|45]]); biel che al jere [[legât]] in [[Spagne]], tal [[49 p.d.C.|49]], viodint che la [[regjon]] jere aromai tes [[man]]s di [[Cesar]] e che nol jere cirot, al butà jù lis [[arme|armis]] al nemì e po al rivà lì di [[Pompeu]] a [[Duraç]], forsit par fâ di missete. Al dispiet de batude te [[vuere]], al mantignì rapuarts cun [[Cesar]], che tal [[46 p.d.C.]] i dè di meti su la prime [[biblioteche]] publiche di [[Rome]]; po il proget lè in [[brût]] pe [[muart]] dal [[ditadôr]]. Stant che [[Marc Antoni]] lu veve in asse, Varon puartà la [[piel]] fûr di chei [[an|agns]] borascjôs in gracie de salvifiche intervenzion di [[August]], che i gjavà la [[proscrizion]] che i veve mignestrât chel altri. I ultins [[an|agns]] de sô [[vite]] i avodà a scrivi, seguintant fin al [[27 p.d.C.|27]], cuant che al murì.


==Lis oparis==
==Lis oparis==

Revision dai 24 di Dic 2018 a lis 14:20

Varon Reatin

Marc Terenzi Varon Reatin (par latin Marcus Terentius Varro Reatinus; Rieti, 116 p.d.C. - Roma, 27 p.d.C.) fo un scritôr, poete, filolic, studiôs, storic, politic e gjenerâl antîc roman, un dai omps plui studiâts de sô ete.

Biografie

Nassût a Rieti tal 116 p.d.C., al fo rilêf di personaçs innomenâts, come , Eli Stilon e, a Atene, il filosof stoic Antioc di Ascalone. Cuestôr tal 85 e po ancje tribun de plebe, fra l'84 e l'82 si parà in Grecie par scjampâ dal consolât di Mari e Cine. Al fo simpri un sostignidôr di Pompeu, ancje se nol preseà par nuie la sozie cun Juli Cesar, e i vuidà legions te vuere cuintri Sertori (76 - 72), in chê cuintri i pirats (67) e in chê cuintri Cesar (49 - 45); biel che al jere legât in Spagne, tal 49, viodint che la regjon jere aromai tes mans di Cesar e che nol jere cirot, al butà jù lis armis al nemì e po al rivà lì di Pompeu a Duraç, forsit par fâ di missete. Al dispiet de batude te vuere, al mantignì rapuarts cun Cesar, che tal 46 p.d.C. i dè di meti su la prime biblioteche publiche di Rome; po il proget lè in brût pe muart dal ditadôr. Stant che Marc Antoni lu veve in asse, Varon puartà la piel fûr di chei agns borascjôs in gracie de salvifiche intervenzion di August, che i gjavà la proscrizion che i veve mignestrât chel altri. I ultins agns de sô vite i avodà a scrivi, seguintant fin al 27, cuant che al murì.

Lis oparis

Varon scrivè libris a scjalârs: plui di sîscent, che a son lâts ducj pierdûts, gjavâts il De re rustica, sîs libris dal De lingua Latina e bocons dai altris scrits. La produzion di Varon je leade soredut a la erudizion e al so tacament ai valôrs de Rome tradizionâl, che j jere unevore afezionât e 'nd' al voleve difindi e stramandâ la culture e la storie Ve une liste dai genars e des oparis plui impuartantis:

Ancjemò Varon, sintût a Rieti, la sô citât

Bibliografie

  • Paolo Fedeli, Storia letteraria di Roma, Napoli, Ferraro, 2004
  • Ettore Paratore, Storia della letteratura latina, Bologne, Sansoni, 1957

Leams esternis