Ocean Atlantic: diferencis tra lis versions

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Dexbot (Discussion | contribûts)
p Removing Link FA template (handled by wikidata)
 
Rie 16: Rie 16:
[[Categorie:Lûcs geografics]]
[[Categorie:Lûcs geografics]]
[[Categorie:Ocean Atlantic|*]]
[[Categorie:Ocean Atlantic|*]]

{{Leam VdC|ur}}

Revision atuâl dai 11 di Mai 2015 a lis 14:19

L'ocean Atlantic, cence lis regjons dal Artic e de Antartide.

L'Ocean Atlantic al è il secont ocean plui grant dal mont dopo dal ocean Pacific, cuntune aree totâl di cirche 106,4 milions di chilometris cuadris. Al cuvierç plui o mancul un cuint de superficie de Tiere. Il non al ven de divinitât greghe Atlant. Il non si lu cjate pe prime volte intes Storiis di Erodot ator dal 450 p.d.C. Prime che a fossin cjatâts chei altris oceans, chest tiermin al jere un sinonim di Atlantic, parcè che i grêcs lu dopravin par indicâ dute la aghe che e jere a Ovest de Europe, che si pensave che e fos un flum grandonon che al coreve ator dal mont.

L'ocean Atlantic al ocupe un bacin slungjât, a forme di S che al va in lungjece des Americhis a ovest ae Eurasie e ae Afriche a est. Component dal insiemi clamât ocean mondiâl, al è colegât a Nord cul ocean Artic, che a voltis al è considerât un mâr dal Atlantic]]), a Sud-Ovest cul ocean Pacific, a Sud-Est cul ocean Indian e cul ocean Meridionâl a Sud (altris a considerin che l'Atlantic al rivedi a Sud fin ae Antartide). L'ecuatôr al divît l'Atlantic intal Ocean Atlantic setentrionâl e tal Ocean Atlantic meridionâl.

La profonditât mezane dal Atlantic, cui siei mârs adiacents, e je di 3.332 m; cence di lôr e je di 3.926 m. La profonditât plui grande si cjate inte fuesse di Puerto Rico, cun 8.605 m. La largjece e varie di 2.848 km tra Brasîl e Liberie e 4.830 km tra i Stâts Unîts e il nord de Afriche.

Lis cuestis dal Ocean Atlantic no son regoladis, e segnadis di un grum di radis, golfs e mârs. Tra i plui impuartants, il mâr dai Caraips, il golf dal Messic, il golf di Sant Laurinç, la rade di Hudson, la rade di Baffin, il mâr Mediterani, il mâr Neri, il mâr dal Nord, il mâr Baltic, il mâr di Barenc, il mâr de Norvegje-Groenlande e il mâr di Weddell. Une altre carateristiche e je chê di vê un numar di isulis relativementri piçul. Tra lis altris, a son lis Svalbard (o Spitsbergen), la Groenlande, la Islande, la Grande Bretagne, la Irlande, Fernando de Noronha, lis Açoris, lis isulis Madeira, lis Canariis, chês di Cjâf Vert, lis Bermudis, lis Indiis Ocidentâls, la isule de Sense, Sante Eline, Tristan de Cunha, lis Falkland e chês de Gjeorgje dal Sud, oltri a chês dai Caraips.

Leams esternis[cambie | modifiche il codiç]

Su Wikimedia Commons al è disponibil contignût multimediâl relatîf a:

Ocean Atlantic

Coordenadis: 0°N 30°W / 0°N 30°W / 0; -30