Organizazion des Nazions Unidis: diferencis tra lis versions

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Addbot (Discussion | contribûts)
p Bot: Migrating 5 interwiki links, now provided by Wikidata on d:q1065 (translate me)
Nessun oggetto della modifica
Rie 1: Rie 1:
{{Stub}}
{{Stub}}
L''''Organizazion des Nazions Unidis''' (ONU) al è un organisim sorenazionâl inmaneât tal [[1945]] e che al dì di vuê e riunìs 192 stâts. Dai stâts indipendents ricognossûts di ducj, al mancje dome il [[Vatican]], che al à però un puest di osservatôr fis; altris paîs come la [[Palestine]] no son rapresentâts uficialmentri.
L''''Organizazion des Nazions Unidis''' (ONU) al è un organisim sorenazionâl inmaneât tal [[1945]] e che al dì di vuê al cjape dentri 192 stâts. Dai stâts indipendents ricognossûts di ducj, al mancje dome il [[Vatican]], che al à però un puest di osservadôr fis; altris paîs come la [[Palestine]] no son rapresentâts in maniere uficiâl.
[[Figure:UN flag.png|200px|thumb|right|Bandiere des Nazions Unidis]]
[[Figure:UN flag.png|200px|thumb|right|Bandiere des Nazions Unidis]]


L'organizazion e je vierte a ognidun che al vueli rispietâ i principis dal ONU, in prin la volontât di pâs; la sêt principâl dal organisim al è a [[New York]], tai [[Stâts Unîts]].
L'organizazion e je vierte a ognidun che al vueli rispietâ i principis dal ONU, in prin la volontât di pâs; la sede principâl dal organisim e je a [[New York]], tai [[Stâts Unîts]].


Il non al fo doprât pe prime volte te [[Seconde vuere mondiâl]] par indicâ i aleâts, e daspò de fin de vuere al fo trasferît ae gnove organizazion.
Il non al fo doprât pe prime volte te [[Seconde vuere mondiâl]] par indicâ i aleâts, e daspò de fin de vuere al fo trasferît ae gnove organizazion.


Lis lenghis uficiâl a son sîs: [[inglês]], [[spagnûl]], [[cinês]], [[rus]], [[francês]], [[arap]].
Lis lenghis uficiâls a son sîs: [[inglês]], [[spagnûl]], [[cinês]], [[rus]], [[francês]], [[arap]].


== Organizazion ==
== Organizazion ==
Tal 1945 i rapresentanz di 50 naziôns si son cjatâz a San Francisco, in Americhe, par scrivi la Cjarte Organizative das Naziôns Unidis. Chis al e sucidût il 24 di Otobar dal 1945 quanche la Cine, la Americhe, la France, la Russie e il Reamp Unît, insieme cule majorie dai paîs prisinz e an ratificât la cjarte, ch'a definis i diriz e i doves dai paîs membros.
Tal 1945 i rapresentants di 50 nazions si son cjatâts a San Francisco, in Americhe, par scrivi la Cjarte Organizative das Nazions Unidis. Chest al e sucedût il 24 di Otubar dal 1945 cuant che la Cine, la Americhe, la France, la Russie e il Ream Unît, adun cu la maiorie dai paîs presints, a àn ratificât la cjarte, che e definìs i dirits e i dovês dai paîs membris.


I principai organs das Naziôns Unidis a son: le Assemblee Generâl, il Consei di Sicurezze, il Consei Economic e Sociâl, il Conseil dai Trusteeship, la Cort Internazionale de Justicje, il Secretariât. Secretari Generâl al e Kofi Annan.
I principai orghins des Nazions Unidis a son: la Assemblee Gjenerâl, il Consei di Sigurece, il Consei Economic e Sociâl, il Consei dai Trusteeship, la Cort Internazionâl de Justizie, il Segretariât. Segretari Gjenerâl al è Ban Ki-Moon.


La famee des Naziôns Unidis ae formade de programmas specializâz come l'UNICEF (specializât tai aiûs ale infanzie, e l'UNDP, il programma pal svilup).
La famee des Nazions Unidis e je formade di programs specializâts come l'UNICEF (specializât tai jutori a la infanzie, e l'UNDP, il program pal svilup).


La sede (headquarters) ae a New York, in Americhe.
La sede (headquarters) e je a New York, in Americhe.


== Leams esterns ==
== Leams esternis ==
* [http://www.un.org/ Sît uficiâl]
* [http://www.un.org/ Sît uficiâl]



Revision dai 27 di Dic 2013 a lis 03:18


Icono de esbozo
Icono de esbozo
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete des vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graciis di cûr!

L'Organizazion des Nazions Unidis (ONU) al è un organisim sorenazionâl inmaneât tal 1945 e che al dì di vuê al cjape dentri 192 stâts. Dai stâts indipendents ricognossûts di ducj, al mancje dome il Vatican, che al à però un puest di osservadôr fis; altris paîs come la Palestine no son rapresentâts in maniere uficiâl.

Bandiere des Nazions Unidis

L'organizazion e je vierte a ognidun che al vueli rispietâ i principis dal ONU, in prin la volontât di pâs; la sede principâl dal organisim e je a New York, tai Stâts Unîts.

Il non al fo doprât pe prime volte te Seconde vuere mondiâl par indicâ i aleâts, e daspò de fin de vuere al fo trasferît ae gnove organizazion.

Lis lenghis uficiâls a son sîs: inglês, spagnûl, cinês, rus, francês, arap.

Organizazion

Tal 1945 i rapresentants di 50 nazions si son cjatâts a San Francisco, in Americhe, par scrivi la Cjarte Organizative das Nazions Unidis. Chest al e sucedût il 24 di Otubar dal 1945 cuant che la Cine, la Americhe, la France, la Russie e il Ream Unît, adun cu la maiorie dai paîs presints, a àn ratificât la cjarte, che e definìs i dirits e i dovês dai paîs membris.

I principai orghins des Nazions Unidis a son: la Assemblee Gjenerâl, il Consei di Sigurece, il Consei Economic e Sociâl, il Consei dai Trusteeship, la Cort Internazionâl de Justizie, il Segretariât. Segretari Gjenerâl al è Ban Ki-Moon.

La famee des Nazions Unidis e je formade di programs specializâts come l'UNICEF (specializât tai jutori a la infanzie, e l'UNDP, il program pal svilup).

La sede (headquarters) e je a New York, in Americhe.

Leams esternis

Model:Leam VdC Model:Leam VdC Model:Leam VdC Model:Leam VdC Model:Leam VdC