Musiche classiche: diferencis tra lis versions

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
EmausBot (Discussion | contribûts)
p r2.7.3) (Robot: o zonti: ba:Классик музыка
Xqbot (Discussion | contribûts)
p r2.7.3) (Robot: Modifico ro:Muzică cultă in ro:Muzică clasică
Rie 93: Rie 93:
[[pt:Música clássica]]
[[pt:Música clássica]]
[[qu:Klasiku musika]]
[[qu:Klasiku musika]]
[[ro:Muzică cultă]]
[[ro:Muzică clasică]]
[[ru:Классическая музыка]]
[[ru:Классическая музыка]]
[[rue:Класічна музика]]
[[rue:Класічна музика]]

Revision dai 30 di Zen 2013 a lis 21:09

Un complès moderni di musiche classiche

Te etimologjie, la peraule classic al vûl dî alc che al è di model, che al è fondamentâl.

Intal lengaç di ogni dì il tiermin musiche classiche al è indicatîf in gjenar de musiche culte europeane.

Par periodi classic si intint in mût vonde precîs chê stagjon creative de musiche culte, che e scomence de seonde metât dal Sietcent, fin ai prins agns dal Votcent. I pricipâi compositôrs di cheste epoche a forin Haydn, Mozart e Beethoven. Beethoven al fo il compositôr di mieç, jenfri la epoche classiche e il periodi romantic dai compositôrs come Schubert, Schumann, Chopin, Liszt, Wagner e Brahms.

I compositôrs pui scoltâs de musiche classiche

Viôt ancje

Leams esternis

  • Kunst der Fuge Portâl di musiche classiche tal formât MIDI (limitât 5 files/par dî).
  • Classicaonline.com Portâl di musiche classiche cun informazions parsore concerts, masterclasses.
  • imslp.org Portâle dalInternational Music Score Library Project con une colezion une vore grande di musiche classiche.