Paîs Bas: diferencis tra lis versions
p r2.7.1) (Robot: o zonti: bxr:Нидерланд |
p r2.7.3) (Robot: Modifico ceb:Netherlands in ceb:Olanda |
||
Rie 92: | Rie 92: | ||
[[cdo:Hò̤-làng]] |
[[cdo:Hò̤-làng]] |
||
[[ce:Нидерланд]] |
[[ce:Нидерланд]] |
||
[[ceb: |
[[ceb:Olanda]] |
||
[[chr:ᏛᏥᏱ]] |
[[chr:ᏛᏥᏱ]] |
||
[[ckb:ھۆلەند]] |
[[ckb:ھۆلەند]] |
Revision dai 29 di Zen 2013 a lis 23:50
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete des vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graciis di cûr! |
Paîs Bas | |
Informazions | |
Nomenance | Koninkrijk der Nederlanden |
Lenghe ufiziâl | olandês, frison |
Capitâl | Amsterdam |
Politiche | |
Forme di guvier | Monarchie constituzionâl |
Cjâf dal stât | Beatrice di Olande |
Cjâf dal guvier | Mark Rutte |
Indipendence | 26 di Lui 1581 |
Jentrade inte ONU | 10 di Dicembar 1945 |
Gjeografie | |
Continent | Europe |
Fûs orari | UTC + 1 |
Superficie | |
Superficie Totâl | 41.526 |
Intal mont | 134° |
% di aghe | 18,41% |
Popolazion | |
Popolazion totâl | 16.491.461 ab. |
Intal mont | 59° |
Densitât | 395 ab./km2 |
Economie | |
Monede | Euro |
Consum energjie | 0,59 kWh/ab. |
Domini di prin nivel | .nl |
Prefìs tel. internazionâl | +31 |
Plache automobilistiche | NL |
Imni nazionâl | Wilhelmus van Nassouwe |
Fieste nazionâl | 30 di Avrîl |
I Paîs Bas (clamâts ancje Neerlande) a son un stât de Europe che al fâs part de Union Europeane dal 25 di Març dal 1957. Il stât al confine a Bonât cun la Belgjiche e a Jevât cun la Gjermanie. Dispès e si fevele dai Paîs Bas come Olande; in veretât la Olande e je dome une regjon dal paîs.
La capitâl e je Amsterdam, ma il guvier, il parlament e la residence dal sovran a si cjatin dutis a L'Agâr (Den Haag), dulà che a an la sede ancje la Cort Internazionâl di Justizie e il Tribunâl Penâl Internazionâl.
Gjeografie
La carataristiche principâl de gjeografie olandese e je la planure: cirche il 50% de superficie al si cjate a mancul di un metri parsore dal nivel dal mâr. Une cjadene di dunis e dighis dilunc des cuestis e lis rivis dai flums principâi a impedissin che chestis zonis a vegnin inondadis, intant che un sisteme di pompis a gjavin la aghe di ploie di trop.
La lote par gjavâ il teritori al mâr e ai flums al è un dai temis ricorents de storie e de gjeografie olandese. Difat, une buine part dal teritori e je costitude di polders, terens discjolets al mâr o a lagunis e palûts costieris.
Il pont plui elevât dai Paîs Bas al è il Vaalserberg (321 m s.n.m.), tal estrem Sud-Est dal paîs.
Politiche
Il sovran al à un rodul soredut cerimoniâl; i sôs compits principâi a son la sielte dal prin ministri e la nomine dai judiçs. Il sovran al po jessi sei un re, sei une regjine.
Il podê esecutîf al è afidât al guvier, vuidât dal prin ministri. Al dì di vuê, il prin ministri al è Jan-Peter Balkenende.
Il Parlament al esercite il podê legjislatîf, e al è componût di une Cjamare basse (150 membris) e une Cjamare alte (75 membris), con podês ridots.