Paîs Bas: diferencis tra lis versions

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
JYBot (Discussion | contribûts)
p r2.7.1) (Robot: o zonti: bxr:Нидерланд
Xqbot (Discussion | contribûts)
p r2.7.3) (Robot: Modifico ceb:Netherlands in ceb:Olanda
Rie 92: Rie 92:
[[cdo:Hò̤-làng]]
[[cdo:Hò̤-làng]]
[[ce:Нидерланд]]
[[ce:Нидерланд]]
[[ceb:Netherlands]]
[[ceb:Olanda]]
[[chr:ᏛᏥᏱ]]
[[chr:ᏛᏥᏱ]]
[[ckb:ھۆلەند]]
[[ckb:ھۆلەند]]

Revision dai 29 di Zen 2013 a lis 23:50


Icono de esbozo
Icono de esbozo
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete des vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graciis di cûr!


Paîs Bas
BandiereEmblem
Informazions
NomenanceKoninkrijk der Nederlanden
Lenghe ufiziâlolandês, frison
CapitâlAmsterdam
Politiche
Forme di guvierMonarchie constituzionâl
Cjâf dal stâtBeatrice di Olande
Cjâf dal guvierMark Rutte
Indipendence26 di Lui 1581
Jentrade inte ONU10 di Dicembar 1945
Gjeografie
ContinentEurope
Fûs orariUTC + 1
Mape dal stât
Superficie
Superficie Totâl41.526
Intal mont134°
% di aghe18,41%
Popolazion
Popolazion totâl16.491.461 ab.
Intal mont59°
Densitât395 ab./km2
Economie
MonedeEuro
Consum energjie0,59 kWh/ab.
Domini di prin nivel.nl
Prefìs tel. internazionâl+31
Plache automobilisticheNL
Imni nazionâlWilhelmus van Nassouwe
Fieste nazionâl30 di Avrîl
 

I Paîs Bas (clamâts ancje Neerlande) a son un stât de Europe che al fâs part de Union Europeane dal 25 di Març dal 1957. Il stât al confine a Bonât cun la Belgjiche e a Jevât cun la Gjermanie. Dispès e si fevele dai Paîs Bas come Olande; in veretât la Olande e je dome une regjon dal paîs.

La capitâl e je Amsterdam, ma il guvier, il parlament e la residence dal sovran a si cjatin dutis a L'Agâr (Den Haag), dulà che a an la sede ancje la Cort Internazionâl di Justizie e il Tribunâl Penâl Internazionâl.


Gjeografie

La carataristiche principâl de gjeografie olandese e je la planure: cirche il 50% de superficie al si cjate a mancul di un metri parsore dal nivel dal mâr. Une cjadene di dunis e dighis dilunc des cuestis e lis rivis dai flums principâi a impedissin che chestis zonis a vegnin inondadis, intant che un sisteme di pompis a gjavin la aghe di ploie di trop.

La lote par gjavâ il teritori al mâr e ai flums al è un dai temis ricorents de storie e de gjeografie olandese. Difat, une buine part dal teritori e je costitude di polders, terens discjolets al mâr o a lagunis e palûts costieris.

Il pont plui elevât dai Paîs Bas al è il Vaalserberg (321 m s.n.m.), tal estrem Sud-Est dal paîs.


Politiche

Il sovran al à un rodul soredut cerimoniâl; i sôs compits principâi a son la sielte dal prin ministri e la nomine dai judiçs. Il sovran al po jessi sei un re, sei une regjine.

Il podê esecutîf al è afidât al guvier, vuidât dal prin ministri. Al dì di vuê, il prin ministri al è Jan-Peter Balkenende.

Il Parlament al esercite il podê legjislatîf, e al è componût di une Cjamare basse (150 membris) e une Cjamare alte (75 membris), con podês ridots.