Wat: diferencis tra lis versions
p Robot: o zonti: kk:Ватт |
p r2.7.1) (Robot: o zonti: frr:Watt (ianhaid) |
||
Rie 58: | Rie 58: | ||
[[fi:Watti]] |
[[fi:Watti]] |
||
[[fr:Watt]] |
[[fr:Watt]] |
||
[[frr:Watt (ianhaid)]] |
|||
[[fy:Watt (ienheid)]] |
[[fy:Watt (ienheid)]] |
||
[[ga:Vata]] |
[[ga:Vata]] |
Revision dai 18 di Mai 2012 a lis 19:39
Il wat (simbul: W) al è la unitât di misure de potence dal Sisteme Internazionâl.
Definizion
Un wat al corispuint a 1 joule al secont (1 J/s) o, in unitâts eletrichis, 1 voltampere (1 V · A).
In tiermits eletrichis al significhe:
Origjin
Il wat al cjape il non da James Watt par il sô contribût tal disvilup de machine a vapôr: e e fo adotât par la prime volte tal 1889 al secont Congrès Britanic dal Avanzament de Sience. Al è jentrât tal SI cun la decime prime Conference Internazionâl des pesis e misuris, tal 1960.
Unitâts derivadis
Il wat, misure di potence, nol à di jessi confondût cul watore ch'al è une misure di energjie. Cheste ultime e corispuint a 3600 joule, no aparten al SI, parcè che conten la misure dal timp in oris, e e je par ordenari utilizade par la tarifazion de energjie stesse.
Partant, une lampadine che e supe 100 W in dôs oris e consume 200 Wh (720 000 J).
In eletrotecniche si doprin par ordenari ancje il VA (voltampere) e il VAR (voltampere reatîf) come unitâts di misure rispetivementri de potence aparente e de potence reative. Chestis dôs unitâts a corispuindin al watt, ma il lôr ûs al è justificât dal fat che a indichin grandecis che no puedin jessi somadis diretementri.
Multiplis e sotmultiplis
Uns dai multiplis e sotmultiplis dal wat plui utilizâts: