Iron Maiden: diferencis tra lis versions

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
p r2.7.1) (Robot: o zonti: eml:Iron Maiden
Luckas-bot (Discussion | contribûts)
p r2.7.1) (Robot: o zonti: az:Iron Maiden
Rie 43: Rie 43:
[[ar:أيرن مايدن]]
[[ar:أيرن مايدن]]
[[ast:Iron Maiden]]
[[ast:Iron Maiden]]
[[az:Iron Maiden]]
[[be:Iron Maiden]]
[[be:Iron Maiden]]
[[be-x-old:Iron Maiden]]
[[be-x-old:Iron Maiden]]

Revision dai 17 di Mai 2012 a lis 22:15

I Iron Maiden e son un grup musicâl heavy metal inglês formât a Londre in tal 1975 dal bassist Steve Harris. E son considerâs un tai plui importants e influents grup dal genar e, cun i Saxon, Angel Witch, Samson, Def Leppard, Raven e Venom e fasin part dal New Wave of British Heavy Metal, une curint che àn contribuît fuartement vendint plui di 100 milions di copis.

I Iron Maiden in concert

Sul principi

I Iron Maiden a son nassût in tal 1975 a Leyton, un cuartîr cal si trove a est di Londre. Harris a là cjapat il nomp da le pelicule "L'omp da la mascare di fiar", dulà al si viot lo strument di torture clamât "Vergjin di fiar". Il 14 di Avrîl, al ven publicât il prim disc, "Iron Maiden" cun tun buin risultât e al scomence ancje il prim tour. Cun tun gnûf organic, i Iron Maiden a scomencìn lis registrazions dal secont album, publicât il 1981 e dal titul "Killers". Il disc al met in evidence, une impuartant maturazion tecniche e al si clasificâra al dodicesim puest in te classifichis inglês. Cussì al scomence un gnûf tour mondiâl e in chel moment a lì, al vignarà fûr il caratar ribel dal čhantant Paul DiAnno, cal doprâve masse alcool e droghis, fintant che il grup lu licenziò.

L'ariv di Dickinson

Dopo la partence di Di Anno, i Iron Maiden e scomenncìn a cirî un gnuf čhantant, in un conciert cui Samson e viodin Bruce Dickinson, soprannominât Bruce Bruce o Aid Raid Siren ("sirene di atac aeri"). Cussì i Maiden decidin di cjapâ chel lì e dopo pôcs mês, e registrin il tierč disc, intitolât The Number of the Beast. L'album al presentò robis gnovis rispiet ai dôs precedents, grasie soredut a la vôs di Bruce. Chel album a chi a le considerât fra i plui grancj prodots in tal contest metal par lis gnufs scjaps. Compagns tantis atris grups metal dal timp ancje i Iron Maiden forin acusats di stâ cul diaul. Ma a dispet da lis incolpazions, e scomencin il tour The beast on the Road.

Il sucés mondiâl

Terminât il zîr, il 1984 e van ducj a lis Bahamas cun tun gnûf baterist, Nicko McBrian, e a fâsin un atri disc, clamât "Piece of Mind". Chel album a chi al risultarà cun cjansons plui melodics, complésis e ricercâdis di chei di prime. Simpri a lis Bahamas, i Iron Maiden e completâran "Powerslave", la cuinte opare dal cuintet. Ancje chist album al ricevarà une vore di compliments e tornârà a presentâ un caratar dûr ma conservânt lis caratteristics "progressive metal" dal precedent "Piece of Mind". I senguls "Aces High", "2 Minutes to Midnight" cun "The Rime of the Ancient Mariner" a vignaràn considerâts un classic dal grup e al saràn sunâts in tai concerts plui voltis.

I agns novante

A la fin dal "Real Live Tour", Dickinson al disarà di volè molà la band. Cussì il grup al taché a cirì un gnuf čhantant. Dopo une serie di provis, e cjaparan Blaze Bayley, zovin dai Wolfsbane cun cui e fasaran doi discs: "The X factor" e "Virtual XI". Sul finì dai agns novante, par colpe dai bruts risultats e mandaran vie Blaze Bayley e tornaran a cjoli Bruce Dickinson.

Dal doimil a vuê

Dopo un tour, i Maiden, tornaran a registrà in pôc timp cun Bruce un gnuf album, clamât "Brave New World". Cualchi timp dopo chest album a chi, atri doi clamâts "Dance of Death" e "A matter of life and Death" e publicaran il 16 di Avost dal 2010 il disc The Final Frontier. L'album al si alé rivelât une buine robe cun tantis vendis e otimis recensions da la critiche. Il gnuf lavôr dai Maiden al é stât fât in contemporanee cun il zîr "The Final Frontier Tour" cal é pasât ancje par Codroip il disesit di Avost di chest agn a chi.

Formazion