Arbul: diferencis tra lis versions

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
p r2.7.1) (Robot: o zonti: ka:ხე
p r2.7.2) (Robot: o gjavi: ne:रूख
Rie 122: Rie 122:
[[nah:Cuahuitl]]
[[nah:Cuahuitl]]
[[nds:Boom]]
[[nds:Boom]]
[[ne:रुख]]
[[ne:रूख]]
[[new:सिमा]]
[[new:सिमा]]
[[nl:Boom (plant)]]
[[nl:Boom (plant)]]

Revision dai 14 di Mai 2012 a lis 20:00

Cu la peraule arbul si intind une plante legnôse che no mur mai, che a cres in altece par il so fust, il tronc, che par solit al scomenče a inramâsi a cualchi metri adalt. Il fueam al â formis diviersis a seconde da specie di arbul.

Il len dai arbui si dopre par fâ cjasis e mobii e par fâ fûc. I arbui si cultivin ancje par fâ la cjarte cu la celulose che si jeve dai troncs.

Lis fueis a podin jessi simpriverdis o che colin in timp di sierade, a fuee largie o a gusiele.

I arbui e puedin stâ di bessôi o pûr in grop, ducj cuancj dome di une specie come intune pinede o pûr di specis diviersis come intun bosc.

Cualchi nom di arbul cun dongje il nom par talian

  • avedìn, par talian: "abete bianco"
  • bos, "bosso", si dopre il sô len par fâ pičulis sculturis.
  • brugnulâr, "susino selvatico", cultivât pai pomis.
  • bulâr, "bagolaro", .
  • codògn, "cotogno", cui sô pomis si fâsin confeturis.
  • ciastenâr, "castagno", che al fâs lis ciastinis.
  • fajâr, "faggio".
  • fijâr, "fico".
  • lopâr
  • melessâr, "sorbo selvatico", si dopravin lis sôs butadis par fâ i manis dai geis.
  • miluçâr "melo"
  • morâr, "gelso", si podin manğhà lis moris e lis sôs fueis jerin dopradis par l'arlevament dai cavalîrs.
  • noglâr, "nocciolo", un provierb vûl che lis nolis a madurîn al dì di San Lurinz (San Lurinz la nole scree il dìnt).
  • nojâr, cocolâr, "noce", al è considerat l'arbul da lis striis. Al fâs la còcule.
  • olnâr, "ontano",
  • orâr, "alloro", al ven doprat par insavorî lis čhârs.
  • peç, "abete rosso", Picea abies
  • piruçâr "pero"
  • pôl, "pioppo", si cultive par produsi cjarte.
  • rôl, "rovere, quercia".
  • sâut, "sambuco", lis sos rosis si podin fâ in friture.
  • sûr
  • ulîv, "olivo". Une crodince populâr dîs che lis sos ramacis a tegnin lontan la tampieste.
  • ciespâr, "susino".