Baldasâr Galuppi: diferencis tra lis versions

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
p r2.6.5) (Robot: o zonti: et:Baldassare Galuppi
p r2.7.1) (Robot: o zonti: hy:Բալդասարե Գալուպպի
Rie 42: Rie 42:
[[hr:Baldassare Galuppi]]
[[hr:Baldassare Galuppi]]
[[hu:Baldassare Galuppi]]
[[hu:Baldassare Galuppi]]
[[hy:Բալդասարե Գալուպպի]]
[[it:Baldassare Galuppi]]
[[it:Baldassare Galuppi]]
[[ja:バルダッサーレ・ガルッピ]]
[[ja:バルダッサーレ・ガルッピ]]

Revision dai 15 di Avr 2012 a lis 19:51

Baldassare Galuppi

Baldasâr Galuppi (isule di Buran , 18 otubar 1706 - Vignesie , 3 zenâr 1785 ) al fô un compositôr e organiste talian.

Biografie

Nassût te isule di Buràn , te lagune di Vignesie , par chest al e' clamât il Buranello , al fô un dai compositôrs pui origjinâi d'Italie , tal gjenar comic. Sô pari , barbîr di profesion ,che al sunave il violin tal teatri de comedie , al sarâ il sô prin mestri di musiche. A sedîs aigns , Galuppi al va a Vignesie e al cjate lavôr come organiste in tantis glesîs de citât. Ancje se nol jere un compositôr , al scrîf le musiche di une opare di gjenar comic a Chioze, clamade La fede nell'incostanza ossia gli amici rivali. Cheste opare no plâs al public e Galuppi ven sivilât. Disperât , Galuppi pense di molâ le musiche par fâ il stês mistîr di sô pari,ma Benedet Marcello , interessât , lu fâs jentrâ te scuele di Antonio Lotti , dulâ al impare le art dal cuintripont.

Te stesse scuele al jere ancje Pollarolo , diventât gjelôs parcè Galuppi al jere stimât dal sô mestri Antonio Lotti. Tal stês timp che al leve a scuele dal Lotti , Galuppi al lavore par doi aigns come clavicembaliste tai teatris venezians dulâ al scrîf cualchi arie par cualchi opare. Al jere reputât come clavicembaliste , tant che i teatris S. Angelo , S. Samuele e Grisostomo dan le possibilitât a Ggaluppi di meti in scene lis sôs arîs.

Une volte che Galuppi si sint pront par tentâ di gnûf di scrivi musiche par lis oparis , al domande a Marcello une man.Marcello al scrîf par lui il libret de Dorinda , musicade dal zovin. Cheste opare ven rapresentade tal teatri S.Angelo in tal 1729 e cheste volte le opare al e' un sucês.Galuppi al studìe ancje il clavicembal , fin a deventâ un mestri di chest stroment. Dal 1729 dutis lis sôs oparis vegnin rapresentadis cun sucês in dute Italie.

Ma atôr dal 1740 , come par Antoni Vivaldi , cul gambiâ de mode musicâl , e par vie dal sucês di atris compositôrs , il sucês di Galuppi al e' simpri di mancul.Tal mês di otubar dal 1741 , al decît di la a Londre , dulâ al e' nomenât compositôr dal teatri Reâl.Ma no cjate fortune e daspo di undis mês , al torne a Vignesie.

Divignût mestri di capele de Basiliche di San Marc , tal 1762 organiste in tantis glesîs e mestri di musiche dal Conservatorio degli Incurabili , al mantèn chests incjarics fin ae etât di sesantetre aigns , cuant al ven clamât in Russie da Caterine II. Ancje se tal prin moment , Galuppi al cjate une orchestre che no jere vonde preparade tal cjamp musicâl , cun cualchit sfuarç Galuppi rive a miorâ la preparazion musicâl de orcheste. La prime opare rapresentade in Russie da Galuppi je le Didone abbandonata. Le rapresentazion al e' un sucês e Catarine II , par la contentece al cjame Galuppi di bêçs e regâi.

Galuppi al torne a Vignesie e al continue a lavorâ e a scrivi musiche par i teatris fin al 1777 , e a scrivi musiche par lis glesis e a sunâ fin tal zenâr dal 1785 , le date de sô muart.