Dinamite: diferencis tra lis versions
p r2.7.1) (Robot: o zonti: el:Δυναμίτης |
p r2.7.2) (Robot: o zonti: ta:டைனமைட்டு |
||
Rie 65: | Rie 65: | ||
[[su:Dinamit]] |
[[su:Dinamit]] |
||
[[sv:Dynamit]] |
[[sv:Dynamit]] |
||
[[ta:டைனமைட்டு]] |
|||
[[th:ไดนาไมต์]] |
[[th:ไดนาไมต์]] |
||
[[tr:Dinamit]] |
[[tr:Dinamit]] |
Revision dai 17 di Mar 2012 a lis 06:34
La dinamite e je un esplosîf inventât di Alfred Nobel tal 1866.
Al è un preparât che al serf a causâ esplosions, considerât plui sigûr des altris esplosivis dopradis te epoche de sô discuvierte, in particolâr de nitroglicerine, un licuit estremementri sensibil ae scossis e aes variazions termichis.
La dinamite e je un compost derivât de nitroglicerine, che e ven messedade cun sostancis assorbentis a base di farine fossil, par otignî une sostance granulâr stabil.
Il riscjo plui grant de dinamite, purpûr, al è il fat che tal timp e rilassave la nitroglicerine, che tornave te forme licuide, in particolâr dopo de esposizion de dinamite a bassis temperaduris. Par vie di chest problem, il studi si dreçà ae ricercje di altris materiâi par esplosions.
Tal timp de sô utilizazion, in dut câs, la dinamite e fo l'esplosîf plui doprât, e il brevet regjistrât di Nobel al aumentà il valôr, e al fo inricjît di une serie di brevets minôrs, cirche 350. L'imperi finanziari creât di Nobel al jere deventât internazionâl, cuntune vore di potence, e lis renditis a permeterin di ideâ e sovenzionâ il famôs Premi Nobel.